◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro13.05.2024
Positive Media Day 2023. Mesaje inspiratoare și jurnalism constructiv

Positive Media Day 2023, celebrată pe 22 iunie, este o sărbătoare anuală dedicată promovării conținutului pozitiv și încurajării instituțiilor media să se concentreze pe articole pozitive, mesaje inspiratoare și jurnalism constructiv.
Positive Media Day a fost instituită pentru prima dată în 2018, în SUA, cu scopul de a contracara negativitatea copleșitoare întâlnită adesea în mass-media. Fondatorii au recunoscut impactul semnificativ pe care presa îl are asupra modelării percepției, atitudinilor și bunăstării generale ale publicului. Dedicând o zi pentru a sărbători media pozitivă, ei și-au propus să inspire o trecere către un conținut mai constructiv, care promovează optimismul și progresul și s-a extins în mai multe state.
Puterea relatării de presă în motivarea oamenilor
Tema pentru Positive Media Day 2023 este „Schimbare prin povești pozitive”. Această temă încurajează organizațiile media și jurnaliștii să prezinte povești de rezistență, inovație și transformare pozitivă care îi inspiră pe alții să facă o diferență în propriile vieți și comunități, subliniind puterea relatării de presă în motivarea oamenilor să ia măsuri pentu o lume mai bună.
Positive Media Day 2023 este centrată în jurul importanței concentrării asupra aspectelor pozitive ale vieții, inspirând speranță și.
În ce privește modelarea percepției publice, prin sărbătorirea mass-mediei pozitive se poate încuraja o trecere către…

Citește mai mult

Vidul creat de absența știrilor locale este adesea umplut de războaie culturale

Pentru ca administrația locală să funcționeze corect, trebuie să existe un jurnalism local care să tragă la răspundere politicienii și factorii de decizie. Dar jurnalismul local s-a prăbușit în multe părți ale lumii. Acest lucru face mult mai dificil pentru cetățeni să se conecteze la viața civică, atât la nivel local, cât și național. Problemele locale care ar putea avea o semnificație mai largă nu sunt relatate, iar multe dintre efectele pe teren ale politicilor naționale sunt necunoscute. „Potrivit unor estimări, o treime din ziarele care existau în SUA în 2005 vor fi dispărut până în 2025. Aproximativ 70 milioane de americani trăiesc deja în deșerturi de știri sau o vor face în curând. În Regatul Unit, 320 de ziare locale s-au închis între 2009 și 2019. Firmele de private equity care au cumpărat organizații de știri tind să înrăutățească lucrurile. Mai degrabă decât să investească în jurnalism, se concentrează pe reducerea fără milă a dimensiunii redacțiilor și pe vânzarea clădirilor de ziare (dintre care multe sunt în locații profitabile din centrul orașului). Implicațiile pentru democrație nu sunt dezbătute. Oamenii de științe sociale care studiază problema au demonstrat în mod clar că un jurnalism mai puțin local duce la…

Citește mai mult

Jurnalismul imersiv, un nou univers de exploare a posibilităților de informare

Jurnalismul imersiv, care combină raportarea tradițională cu realitatea virtuală (VR), realitatea augmentată (AR) și alte tehnologii imersive, câștigă rapid acțiune ca instrument puternic pentru relatare și implicarea publicului. Creșterea jurnalismului imersiv revoluționează modul în care consumăm știri și ne angajăm în povești. Pe măsură ce tehnologia continuă să avanseze, jurnaliștii și organizațiile de știri explorează metode inovatoare pentru a da viață poveștilor și pentru a crea o legătură mai profundă între audiență și știri. Realitatea virtuală este poate cea mai cunoscută tehnologie folosită în jurnalismul imersiv. Căștile VR permit utilizatorilor să intre într-un mediu complet captivant, la 360 de grade, în care pot explora și interacționa cu povestea ca și cum ar fi prezenți fizic. S-a demonstrat că acest nivel de imersiune provoacă răspunsuri emoționale puternice din partea utilizatorilor, făcându-i mai dispuși să se implice și să-și amintească conținutul. Un exemplu notabil de jurnalism VR este „The Displaced”, al The New York Times, un proiect din 2015 care a transportat telespectatorii în viața a trei copii strămutați de război și conflict. Experiența captivantă le-a permis utilizatorilor să asiste direct la evenimente, stimulând un sentiment mai profund de empatie și înțelegere decât ar putea oferi știrile tradiționale.
Considerații etice și alte…

Citește mai mult

Costumul Popular, sărbătorit la CNR UNESCO

Anul 2023 marchează aniversarea a 20 de ani de la adoptarea Convenției pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (2003). Noțiunea de „Patrimoniul cultural imateral” este un concept creat și promovat de UNESCO demonstrând interesul pentru protejarea culturii tradiționale manifestat de statele-membre ale acestei prestigioase organizații internaționale. Atenția acordată acestui tip de patrimoniu se conturează încă din anul 1989, atunci când UNESCO enunța Recomandările pentru Salvgardarea Culturii Tradiționale și a Folclorului, încurajând statele membre să-și protejeze literatura orală, meșteșugurile, ritualurile etc. Pentru a asigura acestei categorii de patrimoniu același statut cu cel…

Citește mai mult

Platforma-program „România și valorile ei” premiază valorile trecutului, prezentului și viitorului

În data de 21 iunie 2023, începand cu orele 17:30, Asociația „Cercul de la București” lansează, sub patronajul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România- Filiala Italia, platforma program „România și valorile ei”, prin premierea trecutului, prezentului dar și a viitorului. Pentru omagierea trecutului se va acorda o medalie și o plachetă omagiale părintelui mondial al astronauticii, acad. dr. ing. Hermann Oberth, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la publicarea la Sibiu a lucrării de pionierat „Racheta în spațiul interplanetar”. Alocuțiune susținută de primul cosmonaut român, dr. ing. Dumitru Prunariu,…

Citește mai mult

Parcul Central din Slănic-Moldova, pe un loc onorabil într-un top național

Într-un top al celor mai frumoase parcuri și grădini publice din România, întocmit de cei de la Clubul Copiilor – Ghid local pentru cei mici și cei mari și realizat cu sprijinul Google Maps, o surpriză foarte plăcută o reprezintă Parcul Central din stațiunea Slănic-Moldova, care în luna mai s-a situat pe locul 16 din cele 65 de locații analizate. ,,Luna mai este momentul ideal pentru a te bucura de frumusețea parcurilor și grădinilor publice. Aceste oaze de verdeață și liniște reprezintă destinații preferate pentru toți cei în căutarea unei…

Citește mai mult

Academician Cornel Țăranu (1934-2023) – In memoriam

Academia Romȃnă a primit cu mare regret vestea stingerii din viață, duminică, 18 iunie 2023, a academicianului Cornel Țăranu, membru al Secției de arte, arhitectură și audiovizual, unul dintre cei mai renumiți compozitori români contemporani. Născut la 20 iunie 1934 la Cluj-Napoca, Cornel Țăranu a studiat la Conservatorul de Muzică din Cluj îndrumat, între alții, de Sigismund Toduță și Romeo Ghircoiașu (1951-1957), s-a perfecționat la Conservatorul din Paris (1966-1967), cu Nadia Boulanger și Olivier Messiaen, iar apoi la Darmstadt, în Germania (1968-1969), cu György Ligeti, Bruno Maderna și Christoph Caskel….

Citește mai mult

Revista Astralis, nr. 2 (18)/aprilie-iunie 2023

Editura Astralis anunță apariția numărului 2 (18)/aprilie-iunie 2023 al Revistei trimestriale de cultură Astralis, sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Redactor-șef – Camelia Pantazi Tudor, Editor coordonator – Marian Nencescu. În acest număr publică următorii autori (în ordinea apariției în cadrul rubricilor): Ana Dobre, Mihaela Roșu Bînă, Constantin Lupeanu, Bianca Timșa Stoicescu, Mihaela I. Rădulescu, Dan Anghelescu, Lăcrămioara Stoenescu, Ecaterina Chifu, Marina Costa, Adrian Nicola, Rodica Bretin, Issabela Cotelin, Crina Decusară Bocșan, Mihaela-Mariana Cazimirovici, Doru Vișteanu, Daniela Gherasă, Elena Armenescu, Evelyne Maria Croitoru, Ana Ardeleanu, Boris Marian Mehr, Roxana…

Citește mai mult

2023 Digital News Report. Mass-media tradiționale, surse princpale de informații economice în timpuri complicate

Documentul „2023 Digital News Report”, al Institutului Reuters, punctează, pe segmentul economic, faptul că „peste jumătate (52%) dintre cei chestionați declară că apelează la mass-media sau la surse specializate pentru informații despre finanțele personale și/sau economie, creatorii din social media (12%) jucând un rol relativ minor. Acest lucru consolidează datele anterioare, care arată că mass-media tradiționale joacă un rol mai important atunci când vremurile devin grele. Dar, ca și în cazul altor subiecte media pe care le-am explorat în trecut, constatăm că grupurile mai tinere sunt mult mai probabil să…

Citește mai mult

Protecția jurnalistelor într-un climat de ură și dezinformare

Atacurile împotriva jurnaliştilor, în special a femeilor care practică această profesie, sunt în creştere. Această violență, atât fizică, cât și virtuală, înăbușă voci importante și face mai dificilă oprirea răspândirii dezinformarii și a discursurilor instigatoare la ură.  „Este îngrozitor să vezi că una dintre cele mai mari provocări astăzi este violența digitală împotriva jurnalistelor și a femeilor care participă la discuții publice. Se confruntă cu atât de multă hărțuire și ură, încât multe dintre ele nu cred că merită. Marile provocări de astăzi nu pot fi rezolvate izolat de state…

Citește mai mult