◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro16.07.2024

Protecția jurnalistelor într-un climat de ură și dezinformare

Atacurile împotriva jurnaliştilor, în special a femeilor care practică această profesie, sunt în creştere. Această violență, atât fizică, cât și virtuală, înăbușă voci importante și face mai dificilă oprirea răspândirii dezinformarii și a discursurilor instigatoare la ură.

 „Este îngrozitor să vezi că una dintre cele mai mari provocări astăzi este violența digitală împotriva jurnalistelor și a femeilor care participă la discuții publice. Se confruntă cu atât de multă hărțuire și ură, încât multe dintre ele nu cred că merită. Marile provocări de astăzi nu pot fi rezolvate izolat de state singure. Ele trebuie rezolvate la nivel global”, spune profesorul OsloMet, Kristin Skare Orgeret, citată de partner.sciencenorway.no.

Povestea potrivită, crede Orgeret, poate schimba lumea. Jurnaliştii curajoşi care relatează din zonele de conflict sunt capabili să facă faţă dictatorilor. Femeile au devenit din ce în ce mai capabile să spună acele povești. Dar violența din ce în ce mai mare împotriva lor amenință să le ia această putere. „Acum 20 de ani, oamenii aveau un optimism pentru platformele de social media. Am văzut revoluții democratice răsturnând dictatori și o răspândire pozitivă a cunoștințelor. Astăzi, acel optimism a fost în mare măsură înlocuit de dezinformare și discurs instigator la ură”, spune Orgeret.

Această schimbare dezamăgitoare nu se limitează doar la zonele de conflict, ci se extinde și în locuri care par sigure pentru jurnalism, cum ar fi Germania și Țările de Jos.

Femeile din jurnalism au suportat greul acestor atacuri. Deși capacitatea lor de a accesa surse greu accesibile în zonele de conflict le face o parte esențială a povestirii acestor povești, vocile lor sunt prea des diminuate, susține Orgeret.

O nouă cercetare a lui Elisabeth Eide, de la OsloMet, dezvăluie că femeile sunt hărțuite online de 27 de ori mai mult decât bărbații. Femeile sunt adesea împinse în domenii de relatare mai „orientate spre familie” și excluse din domeniile politicii și conflictelor.

Cercetările lui sunt finanțate de Consiliul Norvegian de Cercetare, în colaborare cu cercetători din Țările de Jos, Mali și Etiopia. Acesta investighează modul în care media digitale – Twitter, Facebook și TikTok – amplifică tensiunile etnice și politice. Orgeret lucrează cu etnografi, antropologi locali și oameni de știință socială computațională.

„Putem vedea de fapt cum discursul instigator la ură îi pregătește pe oameni pentru acțiuni oribile. Aceste povești, bazate pe dezinformare și minciuni, schimbă modul în care oamenii își văd vecinii”, explică Orgeret. (redacția UZPR)

Foto: unsplash.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *