Criza economică generată de pandemie readuce în discuție naționalismul economic. După ce înainte de criza sanitară mai toate mințile liberale și progresiste ale lumii erau oripilate de politica lui Donald Trump, ilustrată de sloganul „America first”, care a fost pusă la zid în tote limbile occidenale, nu se mai aud multe critici la adresa politicii lui Joe Biden, „Buy American” („Cumpărați produse americane”) și a alocărilor uriașe către populația lovită de criză, plus mega-planul de a susține clasa mijlocie din SUA. Demn de menționat este faptul că „Buy American” își are originile într-un document emis în ultima sa zi de mandate de fostul președinte Herbert Hoover, care în 1933 vedea în acest fel ieșurea din Marea Criză. Chiar dacă este mai moderată și exprimată mai elegant, „Buy American” este considerată de mulți specialiști o variațiune soft pe tema „America first”, Administrația Biden interzicând accesul companiilor străine de pe listele de cumpărături ale unor agenții de stat, ceea ce, bineînțeles, i-a lăsat perplecși pe europenii care își frecau mâinile de bucurie că s-a schimbat administrația la Washington. Practic, se urmărește stimularea producției americane și transportul mărfurilor produse în Statele Unite în interiorul țării, potrivit solidnews.ro.
Dar Europa, la rândul său, a trântit ușa în nas multor companii străine și intrării capitalului străin de Europa pe „bătrânul continent”. Deși chestiunile economice ale blocului sunt gestionate de la Bruxelles, asta nu împiedică statele membre să-și ia propriile măsuri în numele patriotismului economic. Franța este o campioană în domeniu – la ceva peste un deceniu de la amintitul episod în care toată națiunea s-a opus preluării unui gigant al industriei naționale, Guvernul președintelui Macron a blocat achiziționarea lanțului de hipermarketuri Carrefour de către corporația canadiană Couche-Tard și demn de menționat este faptul că acest gest a fost aplaudat de tot spectrul politic, care a săltat în slăvi această dovadă de „suveranitate economică”. Mai departe, ministrul de Finanțe Bruno Le Maire a cerut direct retailerilor să „se comporte patriotic și să acorde regim preferențial produselor fermierilor francezi” – „Le cer distribuitorilor să facă un efort și să se concentreze pe produse franțuzești”, a spus oficalul, la postul de radio France Info. Apelul său venea la scurt timp după ce premierul Edouard Philippe anunțase închiderea piețelor agro-alimentare. Imediat, minisstrul Agriculturii, Didier Guillaume, a recomandat cetățenilor „să facă un gest de patriotism și să cumpere produse franțuzești”. Atent la trend, gigantul Carrefour s-a grăbit să anunțe că nu va mai vinde fructe și legume de import dacă există alternative franțuzești pe care le poate pune pe rafturi… Iată o schimbare certă de mentalitate în rândul unor retailer de mari dimensiuni care s-au opus cu strășnicie acestor practice, „locale”, atunci când au decis să opereze în multe state estice. Dar acum, retailerul a pus și un accent emoțional pe politica sa – „în vremuri de restriște, fiecare trebuie să-și aducă o contribuție”. În aceste condiții de consens național pentru descurajarea produselor străine, rămâne, totuși, un mister logica după care actualul președinte al Franței este mereu dispus să cheme investitori străini în țara sa… Mulți își amintesc faptul că la un moment dat, pe vremea când era ministru al Finanțelor, Thierry Breton, acum comisar european pentru piața internă a Uniunii Europene, predica patriotismul economic, arătând cu degetul spre SUA. Pe de altă parte, făcea vizite de curtoazie pe Wall Street, dând asigurări investitorilor americani că „Franța este deschisă pentru afaceri” și că investițiile lor sunt binevenite.
Germania este în trend. Ministrul Economiei, Peter Altmaier, a atras atenția investitorilor străini că „toți cei care urmăresc să obțină controlul asupra companiilor germane cu bani puțini vor vedea că știm să le apărăm”. La rândul său, premierul Bavariei, Markus Söder, este și mai tranșant și cere interzicerea completă a preluării firmelor germane de capital străin: „Dacă la finalul acestei crize ne trezim că economia este în mâini străine, nu va fi fost doar o criză sanitară, va fi o schimbare completă a ordinii economice globale. Trebuie să ne apărăm în fața acestei perspective”.
În Italia, ministrul de… Externe, Luigi Di Maio, a făcut apel la populație să „cumpere produse italiene” – „Prima măsură pe care o pot lua concetățenii noștri în acest moment este să cumpere produse italiene și să ajute astfel afacerile noastre”, spunea oficialul la postul RAI.
De asemenea, în Portugalia, ministrul Economiei a cerut populației același lucru – să cumpere produse portugheze. Demn de menționat că și în cazul Italia, și al Franței, aceste apeluri au avut ecou în rândul majorității politicienilor, care au propagat inițiativele de acest tip.
Spania, la rândul său, cântărește îndelung oferta pentru preluarea parțială a companiei de utilități Naturgy de către un fond de investiții din Australia.
Firește, un așa-numit „patriotism” văzut la scară europeană poate fi considerată și centralizarea deciziilor de achiziție a vaccinurilor, oricâte gafe cu consecințe serioase se vor fi produs în tot acest proces și dintre care unele au deja” consecințe, patriotismul tehnologic, vizibil în pașii care se iau în Europa pentru descurajarea investițiilor, directe sau indirecte, ale companiilor chineze.
De altfel, Germania se află la baza unei inițiative europene în domeniu – Strategia Națională Industrială 2030 prevede promovarea produselor naționale și… europene.
Pe scurt, după cum a punctat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, „trebuie să luăm toate măsurile pentru a protehja companiile de cea mai mare importanță din Europa în fața preluărilor sau influenței care ne-ar putea submina securitatea și ordinea publică”.