În organizarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala Arad, Bibliotecii Județene Arad și Librăriei Corina în eleganta sală Ferdinand a Primăriei Arad, miercuri 15 februarie, a avut loc un eveniment cultural de excepție. Spunem de excepție pentru că protagoniști au fost prof. univ. dr. Lavinia Betea (membră UZPR), prof. univ. Virgil Măgureanu, prof. univ. Ioan Biriș și directorul Editurii RAO, Ovidiu Enculescu, aflați față în față cu un public care a făcut sala neîncăpătoare, dornic să facă cunoștință cu „Ce s-a întâmplat de fapt”, după Revoluția din decembrie 1989.
„Ce s-a întâmplat de fapt” nu este o întrebare, ci un răspuns pe care îl dă primul director și întemeietorul Serviciului Român de Informații doamnei Lavinia Betea într-un amplu interviu care se desfășoară pe 439 de pagini ale cărții cu titlul de mai sus.
În cuvântul de prezentare, Lavinia Betea a menționat că întâlnirea cu cititorii se întâmplă chiar de Ziua Națională a Lecturii din România. Și făcând referire la zilele noastre, Lavinia Betea dă un citat din Tudor Mușatescu care spunea că „atunci când cărțile se vând greu, oamenii se vând ușor”, și nu este greu de înțeles ce a dorit să spună autoarea atâtor cărți ce vizează istoria recentă a României. Despre cartea care îi are pe copertă ca autori pe Lavinia Betea și Virgil Măgureanu a vorbit profesorul universitar Ioan Biriș, care i-a informat pe cei prezenți că îl cumoaște pe Virgil Măgureanu încă de la începutul anilor `80 ai secolului trecut, când l-a avut coleg de birou la Universitatea de Științe Social-politice, prin urmare vorbește în cunoștință de cauză despre un om în jurul căruia s-au țesut atâtea „povești”. „Virgil Măgureanu a fost cea mai informată personalitate a anilor `90 din România și, prin urmare, dezvăluirile sale poartă amprenta propriilor trăiri, a experienței directe”. Apoi trece în revistă capitolele cărții reținând câteva episoade în care a fost implicat șeful Serviciului Român de Informații, dezvăluiri care sigur îi vor interesa pe cititori.
La sfârșit a vorbit și Virgil Măgureanu și am reținut câteva idei emise de acesta. În primul rând că în decembrie `89 nu a fost o revoluție, pentru că nu a produs un salt spre dezvoltare în toate sectoarele vieții social-economice românești. Apoi mărturisește că cei instalați la conducerea țării nu s-au situat la înălțimea sarcinilor mari care se cereau înfăptuite într-o Românie devastată de comunism. „Impostura și incompetența s-au ridicat așa de sus, încât au fost o piedică în înțelegerea cerinței de emancipare a românilor, de implimentare a reformelor absolut necesare țării”. Dar profesorul Măgureanu s-a arătat încrezător în viitorul României, care are resurse excepționale, umane și materiale, cu condiția ca „generația nevrednică” să fie înlocuită de o alta, mai bine pregătită și mai bine intenționată. Autorul nu s-a ferit de a răspunde întrebărilor celor prezenți, pentru că de aceea s-a prezentat în fața publicului arădean – pentru a lămuri evenimentele atât de controversate la care a participat.
Autografele acordate la sfârșitul întâlnirii au completat o zi de amintire plăcută participanților.
prof. Ioan Tuleu / UZPR Arad
