Între 8 și 10 iunie 2023, am avut bucuria să particip la a II-a ediție a Festivalului Național de Literatură – „Întâlnirile de la Viișoara”, Bistrița, comuna Alexandru cel Bun, județul Neamț, la invitația părintelui Cornel Paiu, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala „Filip Brunea Fox” – Roman, unul dintre organizatorii amintitei manifestări.
La secțiunea „Cultură-comunicare”, am prezentat volumul „Mistuire pentru dăinuire-Radu Macovei (1943-2020). Cultură, comunicare, apostolat”, tipărit la Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Galați, 2021. Întâmplare… cerească! Este prima prezentare a amintitului volum, în afara județului Galați, nu oriunde, ci în județul Neamț, locul de naștere (1 martie 1943, Roman, Neamț) al ziaristului și omului de cultură Radu Macovei, ctitorul primului cotidian din România postdecembristă – Viața liberă, Galați, fondator al UZPR.
„Vinovat” de organizarea festivalului de la Viișoara este scriitorul Ioan Ouatu, ctitorul primului Liceu Particular (din țară) „Aurora Ouatu” – Piatra Neamț, deținătorul pensiunilor Belvedere, la care au fost cazați oaspeții. S-a alăturat inițiatorului scriitorul și poetul Victor Munteanu, alături de Fundația Culturală „Georgeta și Mircea Cancicov” – Bacău, care a venit cu experiența de „tată” al Festivalului-Concurs Național de Creație – Avangarda XXII-Bacău, aflat la a XIX-a ediție, în 2022.
În frumoasa așezare Bistrița, parte a comunei Alexandru cel Bun, județul Neamț, nu departe de renumita Mănăstire „Bistrița”, organizatorii ne-au făcut părtași ai unui regal al poeziei și al cuvântului scris și rostit. Au fost invitați peste treizeci de poeți și scriitori contemporani, ziariști, critici de artă din spațiul literar românesc, și nu numai. Pe parcursul manifestării, au avut loc lansări de carte, medalioane literare, evocări, invitații la explorarea „fiodurilor” interioare ale sufletului sau ale celor din spațiul geografic norvegian…
Întâlnirea a debutat cu un colocviu despre „Rolul editurilor în inflația editorială”, deschis de distinsa prof. univ. habil. Simona Modreanu, șefa catedrei de Limba franceză de la Universitatea „Al. Ioan Cuza” – Iași, director al Editurii „Junimea” – Iași.
Cercetătoarea Simona Modreanu a explicat condițiile pe care trebuie să le respecte o editură, pentru a-și împlini menirea de a face cultură de calitate și nu (doar) de a face orice, pentru a încasa sume importante din această activitate și a contribui, la creșterea cantității de maculatură. „Astăzi, se simte din plin faptul că multe dintre editurile noastre duc lipsă de critici literari. Altădată, critica academică era cea care cernea și e păcat că linia deschisă de Titu Maiorescu, la înființarea Junimii, în a doua parte a veacului al XIX-lea nu este de actualilate, pentru multe edituri”, a spus directorul de la Junimea – Iași.
Facem arc peste timp și reținem că Junimea s-a înființat între anii 1863-1864 ca o mișcare culturală, literară și politică, la inițiativa lui P. P. Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi și Titu Maiorescu.
Ca „dovadă”, actualul director al Editurii Junimea nu a venit cu mâna goală, la Viișoara. A adus ultimele trei volume la care a lucrat, precizând că toate cele trei cărți au casetă redacțională, semn că editarea „nu se face la întâmplare”.
„Lecturi ludice, lecturi lucide”, Editura Junimea-Iași, 2022, „este rodul unei provocări, lansată cercetătoarei de regretatul academician Eugen Simion, în urmă cu mai bine de doi ani”. Volumul, și ce volum – 605 pagini, cuprinde studii din literatura franceză, analizează fenomenul literar, dar are în vârful peniței și unele studii de fond despre evoluția literaturii contemporane, suportul, mentalitățile și modificările care apar în psihologia cititorului și a autorului.
„Cioran, ou la chance de l’échec”, „Cioran sau norocul neîmplinirii” este un alt volum, apărut în Franța, ediție bilingvă, Editura Unicité, 2021, în traducerea inspirată a Simonei Modreanu. Despre acest volum, distinsa invitată a spus că „a fost un proiect editorial propus de Wanda Mihuleac, artist plastic, trăitor la Paris, care cu mulți ani în urmă a ales zece gravuri ale ei, gravuri ca un timbru sec, împreună cu Cioran, și au alcătuit un album de artă, aproape inaccesibil, ca preț, la acea vreme. Cu mai bine de un an în urmă, m-a sunat Wanda Mihuleac să-i fac un comentariu la cele zece texte, care ilustrau gravuri ale artistului vizual. Am scris comentariul și, după ce le-a văzut editorul cărții, mi-a cerut un studiu introductiv, pe care apoi a dorit să-l dezvolt. Iar, la final, a cerut să-l traduc și în română, ceea ce a fost cea mai grea încercare pentru mine”, a precizat prof. univ. Simona Modreanu.
Deși limbile română și franceză își revendică rădăcinile latine, „există dificultăți în traducerea și găsirea celor mai apropiate sensuri, pentru că viziunea asupra lumii în cele două culturi diferă; asemenea, structura frazei, stilistica sunt diferite. Când gândești o carte într-o limbă este dificil să o transpui în cealaltă”, a spus Simona Modreanu.
Un alt volum este cel dedicat poetului Baudelaire, „Les fleurs du mal” – „Florile răului”, ediție bilingvă, română-franceză, alcătuită de Simona Modreanu și publicată la Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă – București, 2022. Cercetătoarea s-a ocupat de structura și îngrijirea cărții; a făcut selecția textelor, a adăugat fragmente critice, acolo unde a fost cazul, a pus reperele cronologice, note și comentarii, inclusiv studiul introductiv. „Am încercat să aduc la zi absolut tot ce s-a tradus despre Baudelaire din Florile răului, pentru a avea o imagine completă asupra acestei opere. Apoi, am urmărit influența lirică a lui Baudelaire asupra poeților și scriitorilor români”, a conchis cercetătoarea.
…
La Viișoara s-au aflat ziaristul Ovidiu Nușfelean, de la Bistrița, peședintele juriulu și maestra cuvântului și a tapiseriei Veronica Bocăneț Călin, care pe lângă volumul „Itinerarii lirice” a pregătit o altfel de „Pledoarie lirică” din tapiseriile realizate de mâinile sale măiastre.
Detectivul literar” a fost reprezentat de ziaristul Firiță Carp, Daniel Luca a adus – tocmai de la Timișoara – Castrum de Thimes, iar Garofița Jianu, a reprezentat mișcarea culturală „Metafora”, de la malul Mării.
Ioan Ouatu a pregătit volumele: Dintr-o seară de april, Ed. Fundației Culturale Cancicov – Bacău, 2022 și volumul Crimă sau sinucidere?, apărut la Ed. PapiruS Media, Roman, 2023, a fost prezentat și a captata atenția, în cadrul manifestării. S-a abordat tema literar, medical și psihologic…
Scriitorul, jurnalistul și criticul literar Petre Isachi a adus cititorului „Conversații în oglindă, cu Mircea Eliade”, Editura Rowimed Publichers – Bacău, 2021, dar a făcut și un însuflețit medalion literar scriitorului, poetului, jurnalistului și omului de cultură Ștefan Mitroi.
Prozatorul și jurnalistul Ștefan Mitroi este primul președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, care în mandatul 1990-1992, imediat după ruperea „barierelor” ateiste, a adunat și a repus în… funcțiune amintita uniune. Mi-a mărturisit, după prezentarea volumului „Mistuire pentru dăinuire”, că poartă o amintire frumoasă ziariștilor gălățeni Radu Macovei (+24 septembrie 2020) și Grigore Lazarovici (+10 noiembrie 2021), pe care i-a avut alături când au pornit, în reorganizarea breslei ziariștilor profesioniști din zorii României postdecembristă.
Născut în Siliștea (județul Teleorman) lui Marin Preda, în ultimii ani, l-am citit pe Ștefan Mitroi în paginile Ziarului Lumina al Patriarhiei Ortodoxe Române, semn că „sămânța cuvântului” – adunată din satul cu salcâmi și din țărâna roditoare a Teleormanului – a dat literaturii noastre: Somnul verde al copacilor, 1989, Povești aproape întâmplate, 1998, ambele la Ed. Eminescu, Adio, îngere păzitor, Ed. Libra, 2001, Buzunare cu grâu, Ed. Eminescu, 2001, Cădere în cer, Ed. Libra, 2003, tradus în franceză, în 2004, Dulce ca pelinul, Ed. Libra și Detectiv, 2008, Biblia pentru frunici, 2013 și altele… La Viișoara, Ștefan Mitroi a venit și ne-a pus la inimă lecturi despre „Pisica surdo-mută și alte 11 povestiri”, Ed. Rao-București, 2023. Criticul Petre Isachi a spus că prozatorul Ștefan Mitroi are darul „de a pune lumea sub semnul parabolei”.
Participanții au mai admirat Statui din apă, de Caliopia Tocală, Ed. Timpul- Iași, 2021, au ascultat Imnuri și acatiste pentru copii, mici povești adevărate despre Sfinții din calendar, adaptate de Tincuța Horonceanu Bernevic, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2021; Mihaela Aionesei venise într-o Duminică, în octombrie, Ed. Neuma, Apahida, Cluj, 2023.Tânăra Maria Bacău ne-a adunat la Chemările Tuberozei , Ed. Ecreator, Baia Mare, 2021, ziaristul Nicoale Toma ne-a invitat să facem Zece pași spre înțelepciune, Ed. Castrum de Thimes, Giroc-Timiș, 2023, în timp ce, poetul Lucian Strochi ne-a propus Sonete, Ed.Tipo Moldova, Iași, 2023, iar Nicolae Silade ne-a adus „Eon, un alt fel de antologie”, Ed. Brumar, Timișoara, 2023.
O prezență inedită a fost cea a călătorului Doru Ciucescu, care a adus la Viișoara fiordurile norvegiene cu „somoni, urși polari, petrol, saga și ski”, plus experiența domniei sale ca peregrin pe șapte continente, în peste o sută de țări.
La Viișoara, timpul a curs altfel. Am recitat, am dezbătut, s-au dat autografe, îmbrățișări, am ieșit din timpul cotidian, efemer și ne-am situat – cale de două zile – pe strada cuvântului de bine, de frumos.
Au fost acordate premii din partea Asociației Culturale „Familia Lecca”, președinte Dumitru Lecca, unul din premii ajungând la prozatorul Ștefan Mitroi și scriitorul Daniel Luca, pentru volumul „Recuperarea umbrei”. Asociația Națională Cultul Eroilor – Buzău a acordat premii ziariștilor Firiță Carp, București și Nicoale Toma, Timiș.
La Galați a ajuns Premiul Ziaristul anului 2022, acordat subsemnatei – Maria Stanciu, din partea Filialei UZPR – Roman, în parteneriat cu Societatea Culturală „Clepsidra” – Roman, Editura „PapiruS Media” – Roman.
În amintirea acestui moment am donat, prin părintele Cornel Paiu, două volume – „Mistuire pentru dăinuire – Radu Macovei” – Bibliotecii Municipale „George Radu Melidon” din Roman. Într-un fel anume, Mentorul atâtor ziariști gălățeni, Radu Macovei, ctitorul primului ziar din România postdecembristă, fondator UZPR, și nu numai, s-a întors Acasă de… Acasă.
…
În a doua zi a manifestării, gazda întâlnirii a fost părintele Gabriel Pintilie, paroh la Biserica „Sf. Nicolae” – Bistrița, județul Neamț, unde ctitor al impresionantei biserici este fratele domnului Ioan Ouatu. Ne-am rugat și am dezbătut aspecte legate de creștinism versus globalism.
Întreaga manifestare s-a desfățurat între lectură și muzică de înaltă calitate, susținută de domnișoara Oana Crețu, interpret de muzică tradițională, Florin Țuțuianu, dar și de o triadă de tineri și talentați muzicieni de la Opera Română: soprana Ioana Mihalcea, tenorii Mihai Urzicana și Andrei Mihalcea și, nu în ultimul rând, pianista Raluca Ouatu, fiica organizatorului de la Viișoara, care și-a adus colegii din Capitală în nordul Moldovei.
Nu au lipsit elevii Liceului de Arte „Victor Brauner” – Piatra Neamț: Elena Corfu, Flavia Lica, canto clasic, George Țăranu, pian. Adăugăm aici, minunatul grup vocal de copii, pregătiți la Liceul Particular nr. 1 „Aurora Ouatu”, de profesorul Ovidiu Vlase, care – în a doua zi a festivalului, la Biserica „Sfântul Nicolae” – ne-a purtat pe aripi de cântec și de îngeri, inclusiv prin lirica… închisorilor din vechiului regim.
Un semn bun că acolo unde există dragoste și respect față de valorile noastre identitare, globalizarea nu poate să ne doboare…
Maria Stanciu
Foto: Petru Done