Aula Academiei Române – Filiala Timișoara a fost neîncăpătoare la conferința susținută de CS III, dr. Mircea-Gheorghe Abrudan, de la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, intitulată „Lupta pentru Unitatea Bisericii Ortodoxe Române. Andrei Șaguna și Banatul”.
Evenimentul a avut loc vineri, 9 iunie a.c., la care au participat Înaltpreasfințitul Părinte Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, academicieni, preoți, studenți la Facultatea de Teologie din Timișoara, profesori, scriitori, membri ai Filialei „Valeriu Braniște” – Timiș A UZPR și alții.
Cuvântul de deschidere a aparținut acad. Dan Dubină, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române, iar introducerea temei a fost făcută de către ÎPS Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, care și-a mărturisit bucuria pentru faptul că Academia Română, Filiala Timișoara promovează astfel de subiecte.
Unitatea bisericii din Banat și Transilvania a avut ca temă de bază realizarea unității naționale a românilor. Acesta a fost elementul cu care s-a putut ieși atunci în față, nu putea comunitatea românească din imperiu să spună că „noi luptăm pentru reîntregirea neamului nostru”, ci „luptăm pentru reîntregirea bisericii”, aici a fost problema și rostul pe care l-a avut biserica pentru că ea a putut și a fost singura instituție acceptată în imperiu ca reprezentativă pentru poporul român, a rostit Mitropolitul Banatului.
Participanții la conferință au vizionat filmul documentar „Mitropolitul Andrei Șaguna: Neodihna întemeierilor”, realizat de regizorul Victor Popa.
Fiind vorba despre un an comemorativ rotund, împlinirea a 150 de ani de la trecerea în eternitate a Mitropolitului Andrei Șaguna, am primit cu mare bucurie această invitație de a reveni la Timișoara și de a trasa câteva linii directorii cu privire la relațiile cordiale pe care mitropolitul le-a avut cu credincioșii bănățeni în general, cu o serie de clerici, atât episcopii sârbi cât și cu protopopul Meletie Drăghici, la fel, o corespondență foarte bogată din care aflăm foarte multe detalii cu privire la desfacerea sau difuzarea cărților bisericești de cult, de învățătură, de predici, publicate în tipografia eparhială de la Sibiu. De pildă 115 biblii au fost difuzate doar în Episcopia Timișoarei prin intermediul celor doi. Alte relații de corespondență a avut și cu Andrei Mocioni. De ce aceste relații? Pentru că Șaguna cunoștea foarte bine zona, a studiat la Vârșet și a fost profesor la Vârșeț, avea o mătusă la Oravița, ceea ce i-a unit pe bănățeni și pe mitropolit dacă vb de un proiect și politic, și bisericesc, și cultural, a fost Mitropolia Națională adică o unitate națională a românilor din Transilvania, Banat și Ungaria într-un cadru bisericesc, a declarat dr. Mircea-Gheorghe Abrudan, cercetător științific III la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca.
Manifestarea a avut și un moment artistic susținut de corala bărbătească ortodoxă „Epifania” din Timișoara, dirijată de prof. Florin-Nicolae Șincari. Au interpretat următoarele piese corale: „Tatăl nostru” de Ioana Ghica-Comănești, „Limba noastră” de Alexandru Cristea, „Mama” de Ioan Chirescu și „Mare, ești Doamne”, de Iulian Cârstoiu.
Conferința „Lupta pentru Unitatea Bisericii Ortodoxe Române. Andrei Șaguna și Banatul” a fost organizată de Academia Română – Filiala Timișoara, Mitropolia Banatului, Biblioteca Academiei Române – Filiala Timișoara și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala „Valeriu Braniște” – Timiș. Moderatorul acestei manifestări științifice a fost conf. univ., CS II, dr. Ioan David, directorul Bibliotecii Academiei Române – Filiala Timișoara și președintele Filialei „Valeriu Braniște” – Timiș a UZPR.
Dr. Mircea-Gheorghe Abrudan este cercetător științific III, la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, a publicat 6 cărți de autor unic, 5 cărți de coautor, 8 volume ca editor și coordonator, 125 studii de specialitate, circa 230 articole de popularizare, evocări, necroloage, prefețe, interviuri, rapoarte despre conferințe, traduceri, recenzii și note de lectură în reviste de specialitate, de spiritualitate și cultură și în volume colective, publicate în țară și în străinătate; colaborator al unor emisiuni culturale și de istorie difuzate de Radio Renașterea din Cluj-Napoca și Radio România Cluj; moderator al emisiunilor „Centenar Trianon 1920-2020” realizate în cadrul unui proiect al TVR Cluj împreună cu Institutul de Istorie „George Barițiu” al
Academiei Române, realizator Luminița Purdea Cotuțiu, difuzare la TVR Cluj în iunie-decembrie 2020 și încărcate pe www.youtube.com; deține numeroase premii dintre care amintesc: Premiul „Dumitru Stăniloae” al Academiei Române pentru lucrarea Ortodoxie și Luteranism în Transilvania între Revoluția pașoptistă și Marea Unire; Premiul „Matei Brâncoveanu” al Fundației Alexandrion, secțiunea realizări profesionale remarcabile în istorie în anul 2017; Premiul „Virgil Cândea” oferit de Asociația Sanda și Virgil Cândea și de Fundația Culturală Magazin Istoric pe anul 2017; Premiul „Dimitrie Cantemir” al Academiei Oamenilor de Știință din România pentru cartea Descrierea Olteniei la 1723, aprilie 2019; Premiul II din partea Arhivelor Naționale ale României în cadrul „Premiilor Arhivelor Naționale, ediția a VI-a – 2015”, martie 2016; Distincția „Crucea Șaguniană pentru mireni”, acordată de Mitropolia Ardealului, Sibiu, 7 iunie 2018; Distincția „Crucea Transilvană”, acordată de Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, Cluj-Napoca, 23 octombrie 2020; Distincția „Crucea Nordului”, acordată de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, Stockholm, 14 august 2022; Medalia omagială „Episcop Ioan Popasu” din partea Episcopiei Ortodoxe Române a Caransebeșului, Caransebeș, 25 aprilie 2015.
Daniela Florian