Pe 20 iunie 2023, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat prima doctrină de securitate economică a UE, document ce confirmă dorința de supraveghere a modului în care companiile europene investesc sau fac afaceri cu țări din întreaga lume (https://cursdeguvernare.ro/doctrina-ue-de-securitate-economica-ue-sectoarele-supravegheate-si-lista-produselor-ce-nu-trebuie-sa-ajunga-pe-maini-gresite.html): documentul a fost discutat cu șefii de guvern și de stat din UE la summit-ul din 29-30 iunie 2023. Strategia de securitate economică a UE evită orice mențiune specifică a Chinei – dar este clar pe cine vizează, în afară de Rusia, când vorbește despre riscul „dependenței excesive față de o singură țară, în special una cu valori, modele și interese divergente din punct de vedere sistemic”.
Documentul urmărește, de asemenea, teme de la întâlnirea G7 din mai 2023, unde „reducerea riscurilor” față de China a fost un punct major de discuție. În esență, Comisia Europeană propune înăsprirea controalelor UE în trei sectoare: a) verificarea investițiilor externe în UE (controlul companiilor străine care cumpără companii sau infrastructură critică în Europa); b) controale la export (adică atunci când companiile UE vând produse cu dublă utilizare civilă-militară, armament sau software către țări ostile); c) screening-ul investițiilor europene în state terțe.
Cea mai mare noutate pe care o aduce strategia este prevederea potrivit căreia Bruxelles-ul va propune o nouă lege care să împiedice companiile să externalizeze „tehnologii avansate” către alții. Prin această strategie, UE ar putea interzice o serie de investiții în străinătate, atunci când observă riscuri de securitate, adică blocarea „investițiilor într-un set restrâns de tehnologii avansate care ar putea spori capacitățile militare și de informații ale actorilor statali ce pot folosi aceste capacități pentru a amenința pacea și securitatea internațională”: în practică, aceasta înseamnă că fabricile auto pot fi externalizate. Strategia menționează în mod specific ce nu trebuie externalizat: „elemente de calcul cuantic”, „inteligență artificială” și „semiconductori avansați”.
Documentul confirmă informațiile anterioare potrivit cărora Bruxelles-ul va face demersuri pentru a căpăta putere de veto în domeniul economic, inclusiv pentru a controla externalizarea afacerilor. Argumentul oficialilor de la Bruxelles este că firmele ar putea pune în pericol securitatea națională prin externalizarea lanțurilor lor de aprovizionare către țări precum China.
Problema este că statele membre UE nu sunt toate încântate de această strategie. Măsuri de securitate de tipul celor propuse de Comisie, cum ar fi controalele la export, sunt de competență națională și nu toate capitalele din UE sunt dornice să predea Bruxelles-ului puterea de decizie. Probleme au fost chiar și în echipa Ursulei von der Leyen, mai mulți comisari înclinați spre piață liberă, cum ar fi șeful UE pentru comerț, Valdis Dombrovskis, și șefa pentru concurență, Margrethe Vestager, au avertizat Comisia să nu meargă prea departe cu interferența în economie…
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu, UZPR