◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.04.2024

Globalizare. Tehnologia poate juca feste

Cercetarea și dezvoltarea

Articolele științifice publicate la nivel global au depășit pragul de 2 milioane pentru prima dată în 2021. Investițiile în cercetare și dezvoltare la nivel mondial în 2020 au crescut cu o rată de 3,3 la sută, încetinind de la rata de creștere istorică de 6,1 la sută înregistrată în 2019 (România – locul 49 în topul global al inovării – sub așteptări față de nivelul de dezvoltare al economiei (cursdeguvernare.ro), postat pe 24 ianuarie 2023).

Alocările bugetare guvernamentale pentru economiile cu cele mai mari cheltuieli în cercetare și dezvoltare au înregistrat o creștere puternică în 2020, deoarece guvernele au încercat cu fermitate să atenueze efectele economice ale crizei asupra viitorului inovării (vezi mai jos). Pentru bugetele de cercetare și dezvoltare din 2021, imaginea este mai variată, cheltuielile guvernamentale au continuat să crească în Republica Coreea și Germania, dar au scăzut în Japonia și Statele Unite.

Cei mai importanți jucători privați în cercetare și dezvoltare și-au crescut cheltuielile cu peste 11% în 2020 și cu aproape 10% în 2021, până la peste 900 de miliarde de dolari, peste nivelul de dinainte de pandemie. Această creștere a fost determinată în principal de patru industrii: 1. hardware și echipamente electrice TIC; 2. servicii software și TIC; 3. farmaceutice și biotehnologie; 4. metale de construcții și industriale.

 

Cursa pentru brevete

În 2021, activitatea globală de înregistrare a atins noi maxime pentru brevete, mărci comerciale și modele, demonstrând rezistența ecosistemului global de inovare în Timpul pandemiei de Covid -19, a anunțat pe 21 noiembrie 2022, Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) (Brevets : nouveaux records dans le monde en 2021 et la Chine mène la course – OMPI | | 1ONU Info (un.org), postat pe 21 noiembrie 2022 ): la nivel mondial, inovatorii au depus aproximativ 3,4 milioane de cereri de brevet, în creștere cu 3,6% față de 2020, birourile din Asia primind 67,6% din toate cererile globale. În ceea ce privește mărcile, la nivel global au fost înregistrate 18,1 milioane de cereri, în creștere în 2021 cu 5,5% față de 2020, iar activitatea de depunere a desenelor și modelelor industriale a crescut cu 9,2%. Cea mai mare creștere a numărului de modele a fost atribuită birourilor situate în Asia.

În 2021, Oficiul de Proprietate Intelectuală din China a primit 1,59 milioane de cereri de brevet din cele 3,4 milioane depuse la nivel global. Aceasta este o cifră echivalentă cu totalul combinat al celorlalte 12 birouri cel mai bine clasate, de la al doilea la al treisprezecelea; urmează SUA (591.473), Japonia (289.200), Republica Coreea (237.998) și Oficiul European de Brevete (188.778) – împreună, aceste cinci birouri reprezintă cca 85% din totalul global. Birourile situate în Asia au primit două treimi (67%) din toate cererile depuse la nivel mondial în 2021 – o creștere notabilă față de 2011 (54%) – în principal datorită creșterii din China.

Patentele în vigoare la nivel mondial au crescut cu 4,2% la aproximativ 16,5 milioane în 2021. China a înregistrat cea mai rapidă creștere a brevetelor în vigoare în 2021 (+17,6%). Beijingul a depășit și Statele Unite pentru a deveni prima jurisdicție legală în ceea ce privește numărul de brevete în vigoare în 2021, cu 3,6 milioane. China a fost urmată de Statele Unite ale Americii (3,3 milioane) și Japonia (2 milioane). În ceea ce privește mărcile, cercetarea și tehnologia a fost principalul sector în care solicitanții au solicitat protecție în străinătate în 2021, reprezentând 20% din numărul total de 13,9 milioane de cereri de mărci. Și aici, Oficiul de Proprietate Intelectuală din China a înregistrat cea mai mare activitate de depunere, cu o clasă de aproximativ 9,5 milioane. Beijingul este, de asemenea, top pentru mărci și număr de modele Urmează Oficiul pentru Proprietate Intelectuală din Statele Unite (899.678), Oficiul pentru Proprietate Intelectuală al Uniunii Europene (EUIPO) (497.542) și India (488.526) și Regatul Unit (450.815). Birourile situate în Asia au reprezentat 69,7% din întreaga activitate de depunere a mărcilor înregistrate în 2021, în creștere de la 44,7% în 2011. Pe de altă parte, numărul de desene și modele a crescut cu 9,2% în 2021. Oficiul de Proprietate Intelectuală din China a primit cereri care conțineau 805.710 de desene în 2021, mai mult de jumătate din totalul mondial (53%). În plus, peste 25.000 de cereri de protecție a soiurilor de plante au fost depuse la nivel mondial în 2021, o creștere cu 12% față de 2020. Biroul Chinei a primit 11.195 de cereri în 2021, ceea ce corespunde la 44% din totalul mondial.

 

Ftalații și influența lor

Substanțele chimice comune numite ftalați, care sunt găsite în produse precum plastic, cosmetice și ambalajele alimentare, par să aibă un impact serios asupra sănătății oamenilor și chiar asupra abilității noastre de reproducere (Vezi site-ul Implicații serioase pentru viitorul omenirii. O cercetătoare avertizează că bărbații își pierd abilitatea de reproducere (descopera.ro), postat pe 1 februarie 2021): Shanna Swan, epidemiolog la Spitalul Mt. Sinai din New York, a spus că aceste chimicale au implicații serioase pentru viitorul Omenirii. Swan face parte dintr-o echipă de cercetători care a descoperit că numărul și calitatea spermatozoizilor unui bărbat obișnuit au scăzut vertiginos în ultimele decenii. Shanna Swan a analizat modul în care chimicalele precum ftalații și bisfenol A (BPA) continuă să afecteze sănătatea reproductivă, dar și impactul acestora asupra dezvoltării biologice a copiilor care au fost expuși prenatal. „Una dintre părțile creierului care este dimorfă sexual are de-a face cu dobândirea limbajului, iar femelele prezintă de obicei un avantaj. Atunci când o întrebi pe mama unui copil mic câte cuvinte înțelege copilul ei, fetele au, în general, mai multe cuvinte; însă, această diferență de sex este diminuată de ftalați, iar aceasta este o temă prioritară. Fie că vorbim despre comportamentul de joc sau dobândirea limbajului, aceste substanțe chimice reduc diferențele de sex”, a explicat Swan.

Problema devine tot mai gravă. Având în vedere că expunerea pe viață a fiecărei persoane la ftalați se adaugă la expunerea prenatală transmisă prin generațiile anterioare, aceste modificări se vor cumula în Timp: „Tocmai de aceea, avem acest declin continuu al fertilității și al calității lichidului seminal. Dacă nu am avea expunerea de la părinții și bunicii noștri, atunci fiecare generație ar lua-o de la capăt. Situația tot nu ar grozavă, însă impactul ar fi la același nivel de fiecare dată. Faptul că purtăm cu noi problemele generațiilor trecute înseamnă că începem la un nivel inferior și suntem expuși din nou și din nou…”, a mai precizat Shanna Swan.

 

Global Inovation Index 2022

Asia de Est a făcut un mare pas în Global Inovation Index, plasându-se în fruntea clasamentului principalelor centre de știință și tehnologie la nivel global, a anunțat Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI), agenție a Națiunilor Unite (Vezi site-ul Innovation : l’Asie de l’Est en tête du classement des principaux pôles scientifiques dans le monde (OMPI) | ONU Info (un.org), postat și vizitat pe 14 septembrie 2022): potrivit acesteia, patru dintre primele cinci centre de știință și tehnologie din lume sunt situate în Asia de Est. Unul dintre hub-uri se află în Japonia, trei în China și al cincilea în Statele Unite ale Americii, potrivit ediției 2022 a Indexului Global de Inovare (WIPO), lansat oficial pe 29 septembrie 2022. Tokyo-Yokohama se află în fruntea clasamentului celor mai mari hub-uri. Urmează Shenzhen-Hong Kong-Guangzhou (China și Hong Kong (China), Beijing (China), Seul (Republica Coreea) și San José-San Francisco (Statele Unite).

China are la fel de multe centre științifice de top ca și Statele Unite „Pe lângă centrele de excelență de mult cunoscute din Statele Unite, Europa, Japonia și Republica Coreea, apar noi incubatoare de știință și tehnologie în Asia de Est, în special în China, dar și în alte economii cu venituri medii, cum sunt Brazilia, India, Iran și Turcia”, a declarat directorul general al OMPI, Daren Tang. Pentru prima dată, China are tot atâtea centre științifice și tehnologice de top ca și Statele Unite, cu 21 de hub-uri fiecare. Potrivit OMPI, cu sediul la Geneva, Germania are 10 poli ai inovației, iar Japonia cinci.               În clasamentul clusterelor din 2022, comparativ cu 2021 au fost înregistrate trei clustere chineze: Zhengzhou (+15), Qingdao (+12) și Xiamen (+12), urmate de Berlin (+4) în Germania, Istanbul (+4) și Ankara (+3) în Turcia, Kanazawa (+4) în Japonia, Daegu (+3) în Republica Coreea și Mumbai (+ 3) în India. San Jose-San Francisco, Boston-Cambridge și New York suntn principalele centre ale Statelor Unite.
Global Innovation Index (WIPO) clasează anual capacitatea de inovare a aproape 130 de țări și economii din întreaga lume. WIPO examinează terenul pentru a identifica cele mai puternice concentrații locale de dezvoltare a științei și tehnologiei. Proporțional cu populația lor, clusterul Cambridge din Regatul Unit și regiunea Eindhoven din Țările de Jos (Belgia) sunt clusterele cu cea mai mare intensitate științifică și tehnologică, urmate de Daejon din Republica Coreea, San Jose-San Francisco din SUA și Oxford din Marea Britanie. În Statele Unite, polii principali sunt San Jose-San Francisco, Boston-Cambridge și New York. În Europa, liderii sunt Paris, Londra și Köln: „Centurile locale de inovare joacă un rol esențial în stimularea ecosistemelor naționale de inovare, așa că prin cartografierea acestora putem înțelege unde și cum se întâmplă inovarea și putem promova activitatea inovatoare ca un catalizator puternic pentru locuri de muncă, investiții și creștere”, mai spune directorul general al OMPI, Daren Tang.

 

Global Inovation Index 2023

Conform Indexul Global al Inovației pentru 2023, realizat de World Intellectual Property Organisation (WIPO), o agenție a Națiunilor Unite, Elveția s-a clasat pentru al 12-lea an la rând pe prima poziție în fiind urmată de SUA (România – locul 49 în topul global al inovării – sub așteptări față de nivelul de dezvoltare al economiei (cursdeguvernare.ro), postat pe 24 ianuarie 2023): clasamentul este completat de Suedia, Marea Britanie, Țările de Jos și Coreea de Sud. China a urcat pe poziția 11, devansând Franța și a devenit singura țară în curs de dezvoltare din top 30.

În 2022, un număr de 26 de țări au avut o performanță mai bună în ceea ce privește inovarea în raport cu nivelul de dezvoltare al economiilor naționale, printre care Indonezia, Uzbekistan și Pakistan; India, Kenya, Republica Moldova și Vietnam dețin recordul, fiind la al 12-lea an consecutiv în această categorie. România s-a clasat pe locul 49 în topul global al inovării.

Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Emilian M. Dobrescu/UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *