În 2024, 2.6. miliarde de oameni vor merge la vot. Jurnaliștii vor juca un rol esențial în asigurarea accesului publicului la informații corecte în timp ce se pregătește să voteze. UNESCO a publicat noi date care evidențiază o creștere îngrijorătoare a violenței împotriva jurnaliştilor în perioadele electorale. Datele au fost colectate ca parte a unui nou referat al UNESCO, „Rolul agenților de aplicare a legii: asigurarea siguranței jurnaliștilor în timpul demonstrațiilor publice și al alegerilor”, care stabilește modalitățile în care jurnaliștii sunt împiedicați să raporteze liber și face recomandări cu privire la modul în care guvernele pot rezolva problema.
Între ianuarie 2019 și iunie 2022, UNESCO a documentat 759 de atacuri individuale împotriva jurnaliștilor, inclusiv 5 crime, în timpul a 89 de runde de alegeri din 70 de țări. „Jurnaliştii nu trebuie să fie ameninţaţi, vizaţi cu atacuri sau împiedicaţi să relateze liber în orice moment. Solicităm guvernelor să ia măsuri suplimentare pentru a proteja siguranța jurnaliștilor și pentru a garanta dreptul la libertatea de exprimare și acces la informații, inclusiv în perioadele electorale. Aceste două drepturi fundamentale ale omului sunt esențiale pentru funcționarea democrației”, a declarat Tawfik Jelassi, director general adjunct pentru comunicații și informare al UNESCO.
Potrivit UNESCO, 42% din cele 759 de atacuri asupra jurnaliştilor în perioadele electorale au fost comise de forţele de securitate. „Atacuri” sunt definite ca arestările arbitrare, bătăile, tirurile de gloanțe de cauciuc, amenințările, intimidarea și confiscarea echipamentelor. Atacurile au avut loc într-o gamă largă de situații – la mitinguri sau demonstrații publice, la birouri și la casele jurnaliștilor și lucrătorilor mass-media.
Celelalte 58% dintre atacuri au fost fizice și verbale și au fost comise de manifestanți și membri ai publicului care au participat la proteste – 29% dintre jurnaliştii agresaţi (218) erau femei.
Rezumatul UNESCO arată că, în timpul alegerilor și demonstrațiilor publice, multe autorități guvernamentale au blocat dreptul publicului de a accesa informații prin implementarea întreruperilor internetului, prin cenzurarea presei și a vocilor critice și prin supravegherea digitală a jurnaliştilor. Toate aceste intervenții au fost făcute în numele ordinii publice și securității naționale. Rezumatul citează date de la Access Now și Biroul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR).
UNESCO atrage atenția asupra faptului că și în perioadele electorale, poliția și forțele de securitate trebuie să protejeze drepturile jurnaliștilor. De altfel, din 2013, UNESCO și partenerii săi au instruit 11.500 de ofițeri de poliție alături de jurnaliști din 150 de țări, astfel încât ambele grupuri să înțeleagă rolurile și responsabilitățile celorlalți. (redacția UZPR)
Foto: Henryk Niestrój/Pixabay