În contextul contemporan dominat de progresele tehnologice rapide, dezvoltarea durabilă s-a afirmat ca un domeniu de discuție esențial și de maximă importanță la nivel global. Deși beneficiile aduse de tehnologie în viața cotidiană sunt incontestabile, este necesar să ne confruntăm cu provocările semnificative pe care aceasta le implică pentru obiectivele dezvoltării durabile.
Una dintre provocările majore cu care ne confruntăm în promovarea dezvoltării durabile este dependența tot mai accentuată de resursele limitate ale Pământului. Tehnologiile avansate, inclusiv dispozitivele electronice și vehiculele electrice, generează o cerere crescută de resurse naturale. Acest fenomen poate conduce la exploatări excesive ale resurselor și la un impact negativ semnificativ asupra mediului. Abordarea acestei provocări și soluționarea acesteia necesită dezvoltarea de tehnologii mai eficiente și sustenabile, promovarea practicilor de reciclare avansate și identificarea alternativelor inovative.
Tehnologia poate, în mod paradoxal, constitui și o sursă semnificativă de soluții pentru promovarea dezvoltării durabile. Prin intermediul inovațiilor precum Internetul Lucrurilor (IoT) și Inteligența Artificială (IA), avem posibilitatea de a monitoriza și gestiona eficient resursele, cum ar fi energia și apa, reducând astfel risipa și ineficiențele. Mai mult, tehnologia poate facilita dezvoltarea durabilă prin furnizarea accesului sporit la informații și educație în domenii cruciale pentru mediu și sustenabilitate.
În cadrul acestui număr al revistei avem 12 articole pe diferite teme de interes, astfel:
Lucrarea „Dezvoltarea durabilă a comerțului electronic în perioada post-covid: o analiză a factorilor PESTLE prin metode mixt”, aplică o abordare bazată pe metode mixte, pentru a identifica factorii PESTLE care afectează comerțul electronic în perioada de după COVID. Studiul a fost realizat prin elaborarea unui chestionar pentru organizațiile care utilizează comerțul, fiind aplicat pe un eșantion de 309 firme românești. Rezultatele sugerează că pandemia a intensificat adoptarea comerțului electronic, organizațiile concentrându-se pe extinderea prezenței lor online și pe valorificarea noilor tehnologii pentru a îmbunătăți experiența clienților.
Articolul „Analiza impactului eficienței energetice și al energiei regenerabile asupra emisiilor de gaze cu efect de seră și a creșterii economice în statele membre UE” validează ipoteza conform căreia eficiența energetică și producția de energie regenerabilă în statele membre UE reduc emisiile de gaze cu efect de seră și influențează pozitiv creșterea economică.
În sfera cercetării academice actuale, se conturează din ce în ce mai clar importanța relației dintre industria turismului și obiectivele de dezvoltare durabilă. Industria turismului joacă un rol semnificativ în stimularea creșterii economice la nivel global, generând locuri de muncă și venituri. Prin analiza conexiunii dintre industria turismului și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) realizată în cadrul studiului „Relația dintre industria turismului și obiectivele de dezvoltare durabilă – analiza word cloud”, factorii de decizie pot identifica oportunități pentru maximizarea impactului pozitiv al turismului asupra economiei, inclusiv reducerea sărăciei, promovarea incluziunii sociale și diversificarea economică.
Procesul de digitalizare a generat o creștere semnificativă a datelor și a conectivității în toate sectoarele, deschizând noi oportunități și provocări. În același timp, competențele individuale sunt esențiale pentru a valorifica potențialul tehnologic și pentru a contribui la inovație și dezvoltare durabilă. Competențele digitale, adaptabilitatea, cunoașterea tehnologică și abilitățile de rezolvare a problemelor devin tot mai importante pentru cetățenii și forța de muncă din UE. Articolul „Implicații ale digitalizării asupra nevoii de competențe într-o economie durabilă”, investighează legătura dintre digitalizare și nevoia de competențe în întreprinderile digitalizate, concentrându-se pe cele care implementează soluții tehnologice cu inteligență artificială. Principalele rezultate ale acestei analizei arată că digitalizarea implică deficite și decalaje de competențe în companiile digitalizate. De asemenea, deprecierea competențelor angajaților și creșterea nevoii de competențe la nivelul firmelor exercită presiuni asupra creșterii investiției firmelor în formare profesională. Totodată, studiul „Digitalizarea și adecvarea competențelor ca factori determinanți ai inovării pentru dezvoltarea durabilă în țările UE: o abordare PLS-SEM” are ca scop examinarea gradului în care digitalizarea și adecvarea competențelor din țările UE influențează nivelul de inovare, precum și determinarea măsurii în care performanța digitală conduce la îmbunătățirea setului de abilități și a capacității de inserție profesională
În contextul preocupărilor actuale privind durabilitatea și mediu, analiza comportamentului consumatorilor și segmentarea pieței în industria de îmbrăcăminte la mâna a doua devine esențială pentru a înțelege tendințele și practicile actuale ale consumatorilor în efortul de a promova un consum mai sustenabil. Astfel, studiul intitulat „În direcția unui consum sustenabil: comportamentul consumatorilor și segmentarea pieței în industria de îmbrăcăminte la mâna a doua”, identifică principalii factori care influențează consumatorii să cumpere produse de îmbrăcăminte la mâna a doua și examinează profilul clienților care realizează aceste achiziții, concentrându-ne în mod specific pe România. Rezultatele analizei evidențiază diverse tipologii de consumatori, și anume, cei motivați de o bună raportare calitate-preț și dorința de a contribui la o economie circulară, consumatori mai tineri cu venituri mai mici și cei care cumpără ocazional produse la mâna a doua.
Învățarea prin gamificare este o strategie educațională care utilizează elemente specifice jocurilor pentru a stimula angajamentul și motivația studenților în procesul de învățare. Aceasta implică folosirea elementelor precum competiția, recompensele, provocările și feedbackul constant pentru a transforma conținutul educațional într-o experiență mai atractivă și captivantă pentru studenți. Angajamentul și motivația sunt două aspecte-cheie ale succesului în învățare, iar gamificarea poate juca un rol semnificativ în îmbunătățirea acestora. Atunci când studenții sunt implicați într-un mediu de învățare care le oferă provocări și recompense tangibile, ei devin mai predispuși să se implice activ și să-și îmbunătățească performanța academică. Studiul acestor aspecte în articolul „Angajamentul și motivația studenților în învățarea prin gamificare”, evidențiază trei factori specifici de angajament: primul factor reprezintă interesul pentru noi provocări; al doilea factor reflectă imersiunea în învățarea gamificată și satisfacția finalizării activității; al treilea factor al angajamentului reflectă obiectivele pe care fiecare student le are în învățare și cât de clare sunt acestea.
Intersecția dintre digitalizare și obiectivele de dezvoltare durabilă în Uniunea Europeană a căpătat o importanță semnificativă pe măsură ce UE încearcă să abordeze provocările globale complexe. Digitalizarea a devenit un factor cheie al transformării sociale și economice la nivel mondial, oferind oportunități de îmbunătățire a creșterii economice, creșterea eficienței, promovarea inovației și abordarea provocărilor mediului înconjurător. Prin analizarea provocărilor și a proiecțiilor referitoare la indicatorii-cheie ai digitalizării, articolul „Analiza progresului digital al statelor UE în contextul asumării obiectivelor de dezvoltare durabilă” aduce în prim-plan progresul Uniunii Europene în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Accentul este pus pe necesitatea înțelegerii comprehensive a modului în care digitalizarea poate stimula prosperitatea economică, îmbunătăți incluziunea socială și reduce impactul asupra mediului, aliniindu-se cu cadrul mai larg al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
Explorarea direcției către un leadership modern prin prisma conceptului de conducere prin dezvoltare durabilă reprezintă o provocare intelectuală de actualitate. În acest context, studiul „Către un lidership modern: conducerea prin dezvoltarea durabilă” subliniază necesitatea ajustării stilurilor de conducere în concordanță cu cerințele în curs de schimbare ale mediului economic actual și cu provocările legate de sustenabilitate. Rezultatele obținute prezintă aprecierile pe care angajații din mediul organizațional le au în ceea ce privește caracteristicile unui lider concentrat pe sustenabilitate, precum și rolul pe termen lung al acestuia în promovarea sustenabilității.
Interesul sporit pentru sănătate și originea alimentelor, au condus la o schimbare a preferințelor consumatorilor către produsele alimentare ecologice, reflectând astfel o tendință de responsabilitate crescută față de mediu. Lucrarea „Consumul de alimente ecologice în perioada pandemiei de COVID-19. O analiză bibliometrică și o recenzie sistematică a literaturii” urmărește identificarea celor mai relevante articole de specialitate, publicate în perioada pandemiei, care abordează consumul sustenabil de alimente ecologice. Rezultatele obținute evidențiază faptul că abordările legate de strategiile adoptate de retaileri pentru promovarea achiziției de alimente ecologice necesită o mai bună folosire a instrumentelor de marketing online în vederea dezvoltării și/sau consolidării unei mentalități favorabile acestui tip de consum, respectiv a conștientizării importanței sănătății umane, a siguranței alimentare, generarea atitudinilor și percepțiilor pozitive, precum și înțelegerea necesității plății unui preț premium pentru acest tip de alimente.
Studiul „Imaginea socială în mediul online – motiv sustenabil de vânzare a cărților în perioada pandemiei” are rolul de a determina dacă utilizarea unui fundal cu cărți, interesant, organizat și atractiv, în comunicarea prin intermediul platformelor online este un bun motiv de cumpărare de cărți în perioada pandemiei. Prin intermediul analizei empirice este demonstrat faptul că percepția conform căreia prezența cărților conferă o imagine intelectuală, mediată de faptul că o imagine de fundal cu cărți induce o ținută intelectuală, devine un motiv valid de cumpărare de cărți. Astfel, studiul are implicații importante în stabilirea strategiei de vânzare a cărților în viitor și evidențiază rolul major jucat de aspectul coperților de cărți pentru sustenabilitatea vânzărilor viitoare.
Acest număr special dedicat evoluției tehnologice, dezvoltării sustenabile și impactului asupra mediului economic și societății civile poate fi un instrument util pentru cercetători, mediul academic, mediul de afaceri și tuturor celor interesați de aceste aspecte, oferind o perspectivă complexă, integrată a acestor dimensiuni într-un context dinamic și imprevizibil.
Prof. univ. dr. Alina Dima
Prorector – Cercetare științifică, dezvoltare și inovare
Academia de Studii Economice din București
Vol. 25 • Nr. Special 17 • Noiembrie 2023