O dovadă incontestabilă a identității culturale românești o constituie moștenirea culturală, reprezentată prin valori, datini și obiceiuri, îndeletniciri, credințe și simboluri împărtășite de comunitățile locale. Iar activitățile tradiționale pot fi o foarte bună sursă pentru promovarea și dezvoltarea localităților din România, efectul fiind de regulă, unul pozitiv asupra atragerii turiștilor, dar și cu beneficii economice pentru populația locală.
În acest peisaj atât de bogat și de divers al datinilor și obiceiurilor de iarnă se înscrie și județul Bacău, recunoscut în special pentru acelea păstrate cu sfințenie, mai ales în zonele rurale.
Conservarea, continuarea și promovarea acestor manifestări culturale și spirituale cu rădăcini atât de străvechi se reflectă în organizarea unor grandioase festivaluri, pline de culoare, frumusețe și voie bună.
Județul Bacău, promotor al tradițiilor și obiceiurilor de iarnă
Și în anul ce tocmai s-a încheiat, în județul Bacău au avut loc parade ale trupelor, cetelor și formațiilor de colindători, în zgomete de tobe, fluiere și bice, după care au urmat reprezentații care au dezvăluit măiestria și talentul interpretativ al acestora, ovaționați la scenă deschisă de publicul prezent, în număr tot mai mare de la an la an.
Astfel, pe 27 decembrie 2022, în municipiul Bacău a avut loc, tradiționala manifestare ,,Alaiul datinilor și obiceiurilor de iarnă”, aflată la cea de-a 56-a ediție. Peste 30 de ansambluri din județele Iași, Vaslui, Botoșani, Vrancea și Bacău au fost prezente în cel mai mare festival de tradiții și obiceiuri din zona Moldovei, un eveniment organizat de Consiliul Județean Bacău și Ansamblul Folcloric „Busuiocul”. Cetele de colindători au mărșăluit de la Hotel ,,Moldova” până în fața Palatului Administrativ, acolo unde, pe o scenă, au oferit publicului numeros un spectacol tradițional de excepție.
Doar la trei zile distanță, vineri, 30 decembrie, orașul Comănești a fost gazda edției a 25-a a „Festivalului de datini și obiceiuri strămoșești”, organizat de Primărie și de Consiliul Local, la care au fost prezente delegații din Japonia, America, Elveția, Belgia, Olanda, Polonia, Spania, Portugalia, Ungaria și Italia. Manifestarea a început cu parada cetelor cu sute de urși, de capre, de irozi și de căiuți din satele de pe Valea Trotușului și Valea Tazlăului, la care au participat și formații din alte zone ale Moldovei. La final, cetele și formațiile de colindători au dansat pe scena din centrul orașului, iar un juriu le-a apreciat prestațiile și a oferit 18 premii și trofee. Și în acest an s-au remarcat cetele de urși, al căror dans este unic în lume prin autenticitate și stă înscris pentru a fi inclus pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO. Festivalul este cel mai important eveniment de acest fel din România și unul dintre cele mai grandioase din lume. Interesant este și faptul că acesata a avut loc în primul an în care Comăneștiul are și statut de stațiune turistică de interes local.
De asemenea, pe 31 decembrie, în orașele Dărmănești, Târgu-Ocna și în comuna Dofteana au avut loc festivaluri de tradiții și obiceiuri strămoșești, de o spectaculozitate și un specific cu totul aparte, spre satisfacția celor prezenți. De reținut este faptul că, pentru cei din zona de munte a Văii Trotușului jocul ursului simbolizează libertatea dezlănțuită, iar pentru cei din sud-estul bazinului, ursul în lanțuri ce face diferite acrobații, imită și sugerează contrariul, adică lipsa totală de libertate. Iar prima formă de manifestare este considerată cea mai veche și cea mai valoroasă, fiind specifică satelor din Depresiunea Dărmănești, unde își păstrează autenticitatea, cu precădere în Dărmănești și Dofteana. În timpul unei emisiuni televizate desfășurate în anii 1970, profesorul, muzeograful și istoricul Iulian Antonescu, spunea: „Am văzut în acest spectacol elemente de artă ce acoperă un spațiu ce începe cu neoliticul și se termină cu prezentul. Este cea mai autentică și mai interesantă manifestare folclorică ce se poate vedea”.
Referitor la aceste evenimente de pe Valea Trotușului, cunoscutul jurnalist, Cornel Cepariu, președintele Filialei Bacău a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) ne mai aduce în prim plan o noutate prezentată într-un articol publicat recent pe site-ul și revista UZPR:
,,În preajma finalului de an 2022 s-au aflat la Dărmăneşti, în premieră, un grup de turişti japonezi, veniţi special pe Valea Trotuşului, după ce în urmă cu un an au vizionat pe un canal TV din ţara lor un film documentar dedicat procesiunii urşilor din Dărmăneşti. Totodată, sunt prezenţi etnografi care, după discuţii purtate cu oameni ai locului despre acest obicei tradiţional, urmează să decidă dacă `Jocul Ursului`, specific zonei de munte judeţul Bacău, să fie propus pentru includerea în patrimoniul UNESCO”.
Parada datinilor şi obiceiurilor de Anul Nou a început în anul 1975, la Slănic Moldova, în plină vară…
Și, ca un fapt legat de istoricul paradelor sărbătorilor de iarnă, iată ce declara într-un interviu acordat cotidianului ,,Deșteptarea” (realizat de Gheorghe Bălțătescu), regretatul coregraf și fost director al Ansamblului Folcloric „Busuiocul” din Bacău, Petre Vlase: „Parada sau alaiul datinilor şi obiceiurilor de Anul Nou a început în anul 1975, la Slănic Moldova, în plină vară, în august, când staţiunea era plină de turişti. A avut mare succes, iar după 1990 l-am adus în Bacău, din raţiuni financiare dar şi pentru a oferi posibilitatea câtor mai multe formaţii, alaiuri şi cete să participe. După aceea, cum era normal, acest alai are loc la sfârşitul lunii decembrie, în preajma Anului Nou, devenind deja o tradiţie. Mai sunt oameni sufletişti, îndrăgostiţi de aceste obiceiuri, sunt localităţi unde s-a creat un adevărat cult, cum este Jocul Ursului, cel mai vechi şi curat obicei păstrat mai ales pe Valea Trotuşului, cu piei naturale, de diferite mărimi, cu vestitele şi unicele ritmuri ale toboşarilor şi jocul irozilor. Trebuie să avem mare grijă pentru a le păstra aşa cum le-am moştenit, cu frumuseţea lor, cu mesajul lor, cu poveştile lor, dar, mai ales, cu costumaţia tradiţională”.
Eveniment la început de an
Iar noul an începe cu încă o manifestare de gen, de data aceasta la Slănic-Moldova, respectiv Festivalul ,,Obiceiuri și Tradiții de Anul Nou pe stil vechi, Ediția a V-a”, care va avea loc în Parcul Central al stațiunii, sâmbătă, 7 ianuarie, cu începere de la ora 13.00, eveniment organizat de Primăria Slănic-Moldova, în colaborare cu Asociația ,,Mugurașii Agășeni”.
Romulus-Dan Busnea / UZPR