Contribuabilii din UE ar putea contribui în curând cu 23 de milioane de euro pe an pentru a salva schema de pensii a sute de foști parlamentari europeni (https://cursdeguvernare.ro/probleme-peste-tot-gaura-de-308-milioane-euro-la-bugetul-de-pensii-al-parlamentului-european.html, postat pe 27 aprilie 2023): bugetul de pensii al PE este aproape de implozie, confruntându-se cu un deficit de 308 milioane de euro și ar putea rămâne fără bani în 2024: „Fondul va rămâne fără capital în curând”, arată un document intern semnat de Alessandro Chiocchetti, înalt funcționar public al Parlamentului. Acest document spune că fondul de care beneficiază sute de foști parlamentari UE se confruntă cu o „situație financiară dramatică”: conducerea PE a discutat despre document în cadrul unei reuniuni cu ușile închise la Strasbourg, la jumătatea lunii aprilie 2023, dar încă nu s-a decis cum vor fi salvate pensiile europarlamentarilor. „Opțiunea de a nu face nimic în această chestiune este în mod clar exclusă”, a spus un purtător de cuvânt al Parlamentului.
Parlamentul European (PE) a introdus sistemul de pensii suplimentare în 1990, sistem care a funcționat până în 2009, când a intrat în vigoare o schemă unificată de pensii: contribuțiile parlamentarilor la fondul de pensii suplimentare au fost oprite în urmă cu 14 ani, acesta fiind în parte motivul pentru care fondul se află acum într-o situație dificilă. „Cred că nu ar trebui să se mai irosească banii contribuabililor pe o structură care, în mod sincer, este pusă la punct cam ca o schemă Ponzi”, a spus Daniel Freund, un europarlamentar german al Verzilor.
Fondul de pensii al parlamentarilor europeni – ale cărui investiții sunt gestionate separat de o companie cu sediul în Luxemburg – are doar aproximativ 55 de milioane de euro din cele 363 de milioane de euro despre care se preconizează că vor trebui plătite în următorii 50 de ani. Deputații obișnuiau să plătească o treime din contribuții, Parlamentul completând diferența din bugetul propriu. „Din cauza încetării plăților contribuțiilor de către deputați și Parlament, randamentele insuficiente ale investițiilor și efectele crizelor financiare succesive, precum și instabilitatea geopolitică, situația fondului s-a deteriorat rapid din 2009, iar acum deținerile sunt insuficiente pentru a-și îndeplini viitoarele obligații de plată a pensiei”, se arată în nota lui Alessandro Chiocchetti.
Documentul conturează trei posibile opțiuni: a) să nu se facă nimic, iar fondul să se prăbușească, ceea ce înseamnă că PE, deci contribuabilii UE, trebuie, „cel mai probabil”, să preia obligațiile plată a pensiilor parlamentarilor europeni; b) lichidarea fondului și apoi oferirea unei sume forfetare beneficiarilor; c) înăsprirea drepturilor la pensie ale parlamentarilor europeni, prin creșterea vârstei de pensionare sau prin reducerea sumei pe care o primesc beneficiarii.
Purtătorul de cuvânt al PE a precizat că șefii PE au cerut informații juridice și financiare suplimentare pentru a avea o imagine completă a problemei și pentru a decide cea mai bună opțiune. Cu cât o persoană a îndeplinit mai mult Timp mandatul de europarlamentar, cu atât pensia este mai mare. Pentru un mandat plin, pensia este de 1.540 de euro. În 2023, 914 de persoane, majoritatea foști deputați cu mai multe mandate la activ sau membri ai familiei acestora, primesc în medie, o pensie de 2.206 euro pe lună. PE a mai avut în trecut astfel de situații și atunci a mărit vârsta de pensionare și a înăsprit condițiile de pensionare ale parlamentarilor europeni.
Emilan M. Dobrescu / UZPR