Sigiliile vechilor instituții sătești și comunale din Banat, au fost aplicate pe acte în ceară roșie sau imprimate în negru de fum sau tuș. Ele au în emblemă reprezentări heraldico-topografice sau ocupațiile locuitorilor, dar există și excepții, înfățișând în câmpul lor iconografie religioasă, similar sigiliilor bisericești [1]. În acest sens, mai multe localități bănățene au adoptat în emblema sigiliilor lor lăcașuri de cult, scene religioase, imagini de sfinți, îngeri sau obiecte cu semnificație religioasă. Sigilii având în emblemă ca simbol, un sfânt a adoptat și satul Secaș (azi Secășeni), județul Caraș-Severin [2]. Prezentăm mai jos, sigiliul din 1820 al acestei localități.
Sigiliu de tip religios al localității Secaș
Sigiliul este oval-vertical (34 x 30 mm), imprimat în fum pe un act din anul 1835 [3]. În câmpul sigilar pe o terasă este înfățișat Sfântul Arhanghel Mihail, văzut din față, în picioare, înaripat, cu aureolă în jurul capului, având în mâna dreaptă sabia (spada) de foc, iar în mâna stângă balanța judecății. În exergă s-a scris legenda în limba latină cu litere majuscule: SIGILLUM COM[M]UNITATIS SEKASCH.1820: (SIGILIUL COMUNITĂȚII SECAȘ, 1820:) [4]. Legenda cuprinde apelativul sigilar (SIGILLUM), termenul generic care menționează felul localității (COMMUNITATIS=COMUNITATE), denumirea acesteia cu grafie în limba germană (SEKASCH) și data confecționării tiparului sigilar (1820). El dovedește faptul că în baza statutului administrativ-juridic al comunității, această localitate avea dreptul de a emite acte în numele ei, și de a garanta autenticitatea lor, prin folosirea sigiliului propriu. Imaginea din câmpul sigilar este inspirată din iconografia bisericească. Legătura strânsă a acestei comunități cu biserica din sat având hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” [5], a făcut ca locuitorii să adopte în emblema sigiliului acestei așezări rurale ca simbol, unul din cei doi sfinți patroni ai bisericii din localitate, Sfântul Arhanghel Mihail [6]. Acest vestigiu sigilar rural, având în emblemă un sfânt se include în categoria sigiliilor de localități de tip religios.
Augustin Mureșan, Arad
Foto: Dan Pura
Note bibliografice:
[1] Vezi Ieremia B. Ghita, Fabian M. Polgar, ,,Vechi sigilii bisericești ale unor parohii din jurul Oraviței”, în Mitropolia Banatului, anul XXXV, nr. 5-6, 1985, p. 336.
[2] Localitatea Secaș (azi Secășeni, comuna Ticvaniu Mare), județul Caraș-Severin este atestată documentar, în anul 1357; Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol. II, Ed. Academiei R.S.R., 1967, p. 113.
[3] Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale, fond Direcția Montanistică Bănățeană, dosar 77/1831, f. 11, apud Maria Vertan, Sigilii de sate, comune și târguri din Banatul istoric (secolele XVIII-XIX), Catalog, Timișoara, Ed. Brumar, 2006, fig. 556; idem, Sigiliile târgurilor și localităților rurale din Banatul istoric (1760-1919), Timișoara, Ed. David Press Print, 2014, poziția 1493 b, p. 170, fig. 1493, p. 331. Sigiliul imprimat în tuș a fost identificat pe acte din anii 1835-1841
[4] Referindu-se la sigiliile localităților bănățene cercetătoarea Maria Vertan, în 2014, scria: ,,Ca și în lucrarea editată în anul 2006, nu am urmărit prezentarea laturii heraldice a sigiliilor, căci descrierea amănunțită a unui număr atât de mare de sigilii ar fi extins mult lucrarea, fără vreun beneficiu major pentru cititor. Am avut în vedere însă evoluția sigiliilor în context istoric și punerea lor în evidență ca izvoare istorice. De aceea am urmărit nu doar ilustrarea tipului de sigiliu ca atare, ci și perioada de folosire a fiecărui tip de sigiliu, atât cât ne-au permis documentele cercetate” (Maria Vertan, Sigiliile târgurilor și localităților…, p. 7). Aceeași cercetătoare adaugă: ,,Desigur că materialul prezentat poate sta la baza a unor analize heraldice, și nu numai, pentru cercetătorii interesați”, idem, Sigilii de sate , comune…, p. 7.
[5] Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril sunt sărbătoriți în fiecare an pe 8 noiembrie, vezi Anexa VI, ,,Lista alfabetică de sfinți, sărbători ortodoxe și diferite denumiri cronologice”, în Documente privind Istoria României Introducere, vol. I, Ed. Academiei R.P.R, 1956, p.522 și p. 525.
[6] După anul 1841, localitatea Secaș își confecționează un alt tipar sigilar având aceeași formă și simbolistică, dar cu legenda în limba maghiară, vezi Maria Vertan, Sigilii de sate, comune…, fig. 557 ; idem, Sigiliile târgurilor și localităților…, poziția 1494, p. 170, fig. 1494, p. 331.