Eminescu, 130/ Acad. Gheorghe Păun
Dintotdeauna, iar asta înseamnă dinainte de şcoala primară, deci de pe timpul când deschideam primele cărţi, le-am asociat lui Eminescu şi lui Creangă o aură de legendă, de scriitori întemeietori, plasaţi în vremuri neprecizate, „la începuturi” – inclusiv ale limbii române aşa cum o vorbim astăzi. Apoi, mi-am dat seama că „distanţa din priviri” până la cei doi este derizorie: Arghezi scria că l-a văzut pe stradă pe Eminescu, eu am cunoscut persoane care l-au cunoscut pe Arghezi… Două „verigi intermediare” între noi, mai-bătrânii de azi, şi Eminescu! Acesta este…