◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro12.05.2024

Opinii

În căutarea Diamantului de Maramureș

Mai întÂi l-am căutat în cărți. ”Istoria Maramuresului”, de Alexandru Filipașcu, ediția din 1940, reeditată în 1997, consemnează (pagina 59): „În anii 1414-1418, o suită de maramureșeni, condusă de vicecomitele Seneslau din Dolha, a însoțit pe Sigismund la Conciliul Ecumenic din Konstanz, unde au făcut furori din cauza giuvaerelor mari care le împodobeau mâinile și armura. De fapt, acestea nu erau decât un fel de cuarț, numit Diamant de Maramureș, care-ți dă iluzia unui diamant veritabil.” Diamantul de Maramureș mai poate fi întâlnit în literatura de specialitate de acum 200

Citește mai mult »

A FACE CE TREBUIE. O LECȚIE DE PRAGMATISM A LUI WINSTON CHURCHILL

„Nu e suficient să facem tot ce ne stă în putință; uneori trebuie să facem și ceea ce trebuie.” (‘It is not enough that we do our best; sometimes we must do what is required.’), zice undeva Winston Churchill, celebru și pentru aforismele sale. În paranteză, dacă lumea îl cunoaște ca politician, în speță ca prim-ministru britanic, ministru al apărării în timpul celui de-al doilea război mondial și neîmpăcat adversar al lui Hitler – el este cel care, printre altele, a afirmat ritos în Camera Comunelor într-un moment dificil pentru

Citește mai mult »

Lumină de maci

Ce-or fi vrând macii de la oameni? Fiindcă în mod sigur vor ceva!. De la grâu, știm ce vor. Să-l păzească! Am aflat asta dintr-o poezie care se cheamă chiar așa: Grâu păzit de maci!. Dacă e să vorbesc de omul care sunt eu, n-am să îndrăznesc niciodată să-i întreb ce vor de la mine. În schimb, am să găsesc de fiecare dată curajul de a le spune ce vreau eu de la ei: să nu înceteze niciodată să existe! Nu pentru că n-ar mai avea cine să păzească grâul.

Citește mai mult »

” O scurtă Istorie a Viitorului ” O CARTE CARE-ȚI DĂ FIORI

Într-o carte pe care Henry Kissinger a numit-o „strălucită şi provocatoare… greu de respins “, Jacques Attali confirmă faptul că bancherii „Iluminați” sunt în curs de impunere a unei hidoase „Brave New World “asupra omenirii, una care n-are nicio conexiune cu frumuseţea, bunătatea, adevărul sau realitatea. Cartea „O scurtă istorie a viitorului “descrie ordinea de zi a elitei pentru secolul XXI. Titlul este revelator, deoarece Attali defineşte istoria ca fiind „nimic mai mult decât gândirea celor mai puternici “. Așadar, lucrarea este o poveste predictivă a secolului XXI, în funcţie

Citește mai mult »

Profesorul

Dumitru Câtu. Un nume care pentru dumneavoastră poate nu spune nimic, pentru mine, însă, de câteva săptămâni este sinonimul unei tristeți sfâșietoare. A fost omul care, deși trecuse de 80 de ani, era veșnic în vervă, veșnic dispus să lege încă un dialog, numai să cunoască un zâmbet nou, să se bucure împreună cu un suflet proaspăt întâlnit de inefabilul comunicării. Sfida răceala dintre oameni cum sfida frigul iernii. Zvelt, cu capul descoperit chiar și atunci când ascuțișul vreunui pustiu de ger atenta la temeritatea omenească, înfrunta nu doar capriciile

Citește mai mult »

Ce sunt “stelele zburătoare” în Feng Shui?

De care trebuie să ne ferim? În fiecare spațiu se află energii pozitive, care generează armonie, sănătate, prosperitate, dar și energii negative care ne dezechilibrează viața și sunt cauzele pentru depresie, certuri, oboseli etc. Potrivit practicii Feng Shui, sunt 9 energii, numite și “stele zburătoare”, numerotate de la 1 la 9, care dacă sunt identificate și aranjate corespunzător, pot produce armonie în casa noastră. Felul în care este amenajat un spațiu poate spune foarte multe despre cum ne merge în viață, iar indicatorii pe care îi vizează întotdeauna specialiștii în

Citește mai mult »

Viață pe Marte. Descoperirea uriașă făcută de NASA

Noi date colectate de pe Marte arată că Planeta Roşie a avut la un moment dat ingredientele necesare apariţiei vieţii. Curiosity a găsit compuşi organici pe suprafaţa planetei după ce a săpat doar 5 centimetri adâncime într-un crater. Zona ar fi fost odată albia unui lac, pe când Marte nu era pustiul pe care îl cunoaştem acum. În plus, robotul a măsurat fluctuaţii sezoniere ale concentraţiei de metan din atmosfera marţiană. Pe Pământ, aproximativ 95 la sută din metan provine din activităţi biologice. Sunt unele dintre cele mai puternice dovezi

Citește mai mult »

Inventatorul dragostei

Cândva, cam un cincinal de povești au acoperit deja „cândva-ul” acela, l-am auzit pe Carol Mălinescu zicând, în ale sale cele „o sută cincizeci de cuvinte, despre cei ce nu cuvântă” că scarabeul, emblemă a mitologiei egiptene, ar fi inventat rulmentul. Mă rog, e doar o parabolă, dar una foarte frumoasă. Atât de frumoasă încât de atunci mă tot gândesc: cine o fi inventat dragostea?! E greu de găsit un răspuns cuprinzător și mulțumitor la întrebarea respectivă, fiindcă dovezi ale inventivității noastre, inclusiv în domeniul ăsta atât de gingaș, apar

Citește mai mult »

ISTORIA LITERATURII COMPARATE PARTE INTEGRANTĂ A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE

Istoria Literaturii Române a fost percepută ca o istorie naţională a literaturii. Valoarea literaturii naţionale este condiţionată şi de extinderea limbii naţionale într-un teritoriul mai cuprinzător, inclusiv prin numărul de vorbitori. Adeseori raza de acţiune a limbii şi a literaturii române coincide şi cu graniţele în care s-a organizat naţiunea noastră din punct de vedere politic. În cazul limbii române nu există o influenţă hegemonică. Spre deosebire de limba franceză, şi mai de curând limba engleză, care au o importanţă universală, astfel s-a ajuns la o suprapunere peste diferitele spaţii

Citește mai mult »

Pâinea lui Dumnezeu

Ne ţineam crilă pe urmele lui. Ziceam că e un om de la noi din sat. Nici vesel, nici trist, nici tânăr, nici bătrân. Îl văzusem ieşind din curtea bisericii, pe urmă luând-o pe uliţă în sus. Ce ne mira era faptul că nu se căuta de ţigări să fumeze, asta însemnând ori că nu avea ţigări, ori că nu fuma, ceea ce îl deosebea de bărbaţii din satul nostru, care fumau de dimineaţa până seara ca turcii. Adică umbla desculţ şi nu fuma? Adică ţinea o seceră pe umăr,

Citește mai mult »

Umor în CV-urile deputaţilor. Diplome, hobby-uri şi patalamale

Multe dintre CV-urile deputaţilor de pe site-ul Camerei sunt la fel de amuzante ca o publicaţie de umor, aleşii lăudându-se cu lucruri care de care mai ciudate. Situaţia este explicabilă prin faptul că o mare parte din ei îşi umflă artificial fişa de prezentare cu tot felul de atestate, diplome, patalamale, deseori recurgând şi la prezentarea detaliată a fişei posturilor pe care le-au ocupat de-a lungul vremii, astfel încât CV-ul să fie lung cât o zi de post negru. De ordinul zecilor sunt cei care au făcut o facultate oarecare

Citește mai mult »

Dumnezeu, Țara Maicii Domnului o mirunge….

Mi-e dor pe-un ștergar de turta arămie Pusă de țărancă în țest să crească De trilul coborât din înalt de ciocârlie În Transilvania, Moldova și Țara Românească. E anotimpul când satul îl colind Și-l înveșnicesc în vers pentru mâine, Prin centenarul acesta suferind Mă întorc acasă pe-o punte de pâine. Ziua scrie cu lumină în brazde poezie Holda aurie mai trece și-n povești, Iar poemul scris cu brațul ridică-n chindie Imn Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești.enar, poezie, florin tene   Izvoarele susură imnuri sub nuci Iar ceasul bate secundă de

Citește mai mult »