Dumnezeu, Țara Maicii Domnului o mirunge….
Mi-e dor pe-un ștergar de turta arămie Pusă de țărancă în țest să crească De trilul coborât din înalt de ciocârlie În Transilvania, Moldova și Țara Românească. E anotimpul când satul îl colind Și-l înveșnicesc în vers pentru mâine, Prin centenarul acesta suferind Mă întorc acasă pe-o punte de pâine. Ziua scrie cu lumină în brazde poezie Holda aurie mai trece și-n povești, Iar poemul scris cu brațul ridică-n chindie Imn Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești.enar, poezie, florin tene Izvoarele susură imnuri sub nuci Iar ceasul bate secundă de