◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.03.2024

Jurnaliștii în exil de pe toate continentele continuă să informeze

Libertatea presei din întreaga lume se erodează, dar jurnaliștii încă reușesc să construiască rețele în afara țărilor lor de origine, pentru a continua să relateze.

Lipsa redacțiilor independente, neîngrădite de cenzură, hărțuire și amenințări cu moartea, este o mare problemă – una răspândită în întreaga lume.

 

„A fi în străinătate și a nu continua jurnalismul este o problemă pentru toți”

Din 1993, peste 900 de jurnalişti au fost ucişi, potrivit Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor – în marea majoritate a cazurilor cu impunitate totală pentru ucigaşi. Organizația Reporteri fără frontiere (RSF) a citat un record de 28 de țări ca având încălcări grave ale libertății presei în 2022, 42 fiind clasificate drept „dificile”, 62 ca „problematice” și doar opt drept „bune”.

În aceste condiții, reporterii pleacă din țările lor de teamă pentru viața proprie sau a familiilor și prietenilor lor. Unii scapă după închisoare, torturi sau procese false. Amenințările vin din toate părțile – guverne totalitare, regimuri militare brutale, violență țintită din partea bandelor și oligarhi. „Trebuie să putem oferi jurnaliştilor un loc unde să-şi poată relua activităţile jurnalistice. A fi în străinătate este un lucru, dar a fi în străinătate și a nu continua jurnalismul este o problemă pentru toți. Întotdeauna încercăm să susținem cât mai mult timp jurnalismul dintr-o țară și nu este cea mai bună soluție ca acești oameni să plece. Dar uneori, nu au de ales”, spune redactorul șef al RSF, Pauline Adès-Mével.

 

Lungul drum al știrii necenzurate către publicul care are nevoie de ea

Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală a punctat, într-un studiu privind starea globală a democrației în 2022, că „în ultimii șase ani, numărul de țări care se îndreaptă către autoritarism este mai mult decât dublu față de numărul celor care se îndreaptă către democrație”. Represiunea a fost în creștere semnificativă în non-democrații și chiar și în locurile în care democrația era sistemul dominant a existat stagnare sau erodare – toate acestea alimentate și de război,  pandemie și incertitudinea economică. Dictatorii și întreprinderile criminale văd presa liberă ca pe o amenințare existențială și caută să discrediteze, să diminueze sau să distrugă activitatea – uneori chiar prin eliminare fizică – a jurnaliștilor. În aceste condiții, este dificil de ajuns la persoanele care au cel mai mult nevoie de informații necenzurate: multe puncte de vânzare sunt blocate în țările lor. În exil, finanțarea site-urile de știri apărarea acestora împotriva hackingului pot fi adevărate provocări. Majoritatea startup-urilor eșuează, iar mass-media din exil trebuie, de asemenea, să ia în considerare că ar putea să nu aibă publicitate în țara țintă și că nu se poate beneficia de abonamente. „Pe lângă toate acestea: cum poate fi plătit personalul care relatează atunci când guvernul folosește programe spion – și spioni reali?”, notează niemanreports.org.

 

Legătura cu propria țară nu se poate replica

Jurnaliştii din exil se luptă și cu provocări de ordin personal, de la cele birocratice la cele emoţionale: obţinerea de vize de azil sau de muncă; găsirea unei locuințe; un nou loc de muncă; bariere lingvistice; traume persistente. Fondul JX, o colaborare care include RSF, a fost creat pentru a ajuta reporterii exilați să treacă peste aceste obstacole, inclusiv prin ajutor financiar, spațiu de lucru, echipamente și îndrumări juridice.

Și exilul nu promite întotdeauna siguranță.

Chiar și după moarte, reporterii pot rămâne ținte: reporterul iranian Reza Haghighatnejad a murit la Berlin anul trecut, după o carieră în exil la Radio Europa Liberă. Când trupul său a fost repatriat pentru înmormântare, a fost furat de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, a informat presa.

Dar chiar și în aceste circumstanțe, jurnaliștii din întreaga lume își continuă munca. Și, după cum subliniază Jason Rezaian, de la The Washington Post, care a petrecut 544 de zile închis în Iran, ei au un avantaj unic: „Au o legătură indestructibilă cu lucrurile care se întâmplă în Iran sau Afganistan sau în orice țară din care provin ei și care nu se poate replica. Fără astfel de oameni, nu am înțelege prea bine niciuna dintre zonele de conflict sau punctele cu probleme din întreaga lume, care contează atât de mult”. (redacția UZPR)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *