Politicile digitale ambițioase ale UE se confruntă cu un moment al adevărului în 2022.
Comisia Europeană are ambiții mari în acest domeniu, iar agenda digitală 2022 se anunță una aglomerată.
Reglementarea platformei emblematice se apropie de linia de final, strategia europeană de date face primii pași, există discuții politice intense cu privire la regulamentul AI, reguli noi pentru economia gig, inițiative privind securitatea cibernetică și semiconductori…
În decembrie 2020, Comisia a prezentat Digital Markets Act (DMA) și Digital Services Act (DSA), două propuneri pentru a reglementa spațiul digital. O legislație atât de complexă a fost adoptată în Parlamentul European și în Consiliu în doar un an. Statele membre au adoptat ambele dosare în noiembrie. Parlamentarii și-au finalizat poziția cu privire la DMA în decembrie, iar DSA este de așteptat să urmeze exemplul în ianuarie. Francezii, care vor negocia dosarele în timpul Președinției Consiliului UE, nu au făcut un secret că vor să ajungă la un acord înainte de alegerile prezidențiale franceze din aprilie, notează Euractiv.
Legea privind guvernanța datelor, recent adoptată, urmează să intre în vigoare la începutul anului și va trebui să se ridice la înălțimea ambiției sale de a stabili un „Schengen al datelor”. Regulile urmăresc să ofere condiții favorabile pentru ca întreprinderile să-și partajeze datele cu piețele de date, iar succesul schemei va depinde de acceptarea din partea industriei.
Actul privind guvernanța datelor a fost doar prima etapă legislativă a Strategiei europene de date. Al doilea pas și mai delicat va fi Data Act, a cărui adoptare a fost amânată pentru 23 februarie, după ce a eșuat o revizuire internă. Legea datelor va atinge aspecte sensibile, cum ar fi obligațiile de partajare a datelor, monetizarea datelor și accesul la date pentru organismele publice.
Între timp, discuțiile despre GDPR, legea UE privind confidențialitatea, ar putea continua să se încingă. Se exercită presiune asupra autorității irlandeze de protecție a datelor pentru a se lua măsuri decisive în ceea ce privește Big Tech, în timp ce Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor organizează o conferință, pentru a reevalua starea de aplicare.
Negocierile spinoase cu privire la un nou Scut de confidențialitate cu Statele Unite încă urmează să găsească un procedeu legal care să reziste controlului judiciar.
De când Comisia Europeană a prezentat proiectul Actului AI în aprilie anul trecut, progresul legislativ a fost lent. Parțial pentru că dosarul este foarte tehnic, iar factorii de decizie politică au înțeles cu greu implicațiile prevederilor legale. Regulamentul AI interacționează, de asemenea, cu diverse alte legi ale UE, de la protecția datelor la siguranța produselor. Acesta este motivul pentru care Președinția slovenă a furnizat doar o rescrie limitată a propunerii. Aranjamentul final presupune o conducere comună între comitetele pentru libertăți civile (LIBE) și protecția consumatorilor (IMCO.
Pe 9 decembrie, Comisia Europeană a prezentat un proiect de directivă mult așteptat pentru a reglementa economia gig. Cheia legislației este că ar transforma platformele online de la furnizori de servicii ocazionale în angajatori pentru până la 4,1 milioane de oameni. Propunerea ar introduce reguli armonizate în ceea ce a fost un Vest Sălbatic de nulități legislative și decizii judiciare conflictuale în întregul bloc comunitar. Propunerea a primit un sprijin larg din partea țărilor UE, pe baza unei scrisori deschise semnate de ministerele relevante din Belgia, Spania, Portugalia, Germania și Italia. În ciuda acestui consens, o adoptare rapidă la nivelul UE ar putea dura ceva timp pentru a intra în vigoare, deoarece statele membre ar trebui să transpună directivele în legislația națională.
Revizuirea Directivei privind securitatea rețelelor și a informațiilor, pe scurt, NIS2, va ajunge în prim-plan probabil la începutul anului viitor, deoarece este de așteptat să aibă loc primul trilog, o discuție în trei dintre Parlament, Consiliu și Comisie. la mijlocul lunii ianuarie. Legislația își propune să stabilească cerințe minime de securitate cibernetică pentru întreprinderi și organizații care joacă un rol esențial în societate. Textul Parlamentului are o sferă de aplicare extinsă, căruia este probabil să se opună statelor membre. Cu toate acestea, întreruperile recente ale infrastructurilor majore și situația de la granița de est a UE au făcut din securitatea cibernetică o preocupare de top în rândul guvernelor UE. Cyber Resilience Act, o nouă lege a securității cibernetice, este, de asemenea, așteptată până în al treilea trimestru al anului 2022. Accentul, în acest caz, este pe stabilirea standardelor minime de securitate cibernetică pentru dispozitivele conectate, pentru a preveni amenințările cibernetice pe piața în creștere a internetului obiectelor.
În timp ce factorii de decizie sunt de acord că mai multă securitate cibernetică este o prioritate, operaționalizarea acesteia cu guverne care își păzesc competențele în ceea ce privește securitatea națională ar putea crea dificultăți procesului de adoptare.