Pasiunea pentru lexicografie a dlui Florian Copce este îndeobște cunoscută, prin lucrările dedicate culturii și literaturii de expresie română din Banatul sârbesc. D-sa este „un excelent cunoscător al realității românilor din afara României – în speță al românilor din Serbia, cel mai devotat promotor, un militant al drepturilor, al valorilor literare, culturale, identitare, un «avocat» al dreptății, un autentic «doctor fără de arginți» care prin labirintul minoritarului etnic mișcă spirala lecțiilor de admirație, împotriva ignoranței și a uitării”, după cum scria cu admirație Nicolae Ciobanu în Prefața recentului Dicționar al limbii române din Serbia de sud-est, Literele A – L (Editura Academiei Române, București, 2021, 155 p.), apreciat și de noi ca o lucrare „unică și singulară” pentru românii din Serbia Orientală. În același context se cuvin amintite și alte lucrări prin care profilul de lexicolog al scriitorului și omului de cultură severinean capătă contururi convingătoare, mărturisind o statornică pasiune: „Scriitori români din Serbia”, „Lexiconul poeţilor români din Serbia”, „Scurtă istorie a poeziei româneşti din Voivodina”, „Biserica românilor din Serbia de nord – est”, „Istoriografia românilor din Serbia de nord – est”, „Timoc. Dicţionar de evenimente”, „O istorie a liricii româneşti din Serbia” din 2018 (o nouă ediție a acesteia din urmă a apărut recent la Editura Academiei Române sub titlul O istorie a poeziei românești din Banatul sârbesc, 2022, 257 p.).
Memorabilă este și inițiativa de a edita, sub auspiciile Editurii Academiei Române, în colecția „101 de poezii”, nu mai puțin de 10 volume de poezii ale unor cunoscuți poeți români din Banatul sârbesc – valoroasă întreprindere care, iată, continuă și în 2022-2023, recent văzând lumina tiparului antologia poetelor Mărioara Baba și Mariana Stratulat, după altele aparținând marilor poeți sârbi: Vasko Popa, Radu Flora, Slavco Almăjan, Petru Cârdu, Radu Ciobanu, Pavel Gătăianțu, Ioan Baba, cărți reprezentative despre care am scris și noi, nu de mult, în revista „de cultură, investigație și atitudine PIRAMIDA”, editată de Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina – Zrenianin (An XI, nr. 21, toamna-iarna 2021, pp. 72-107).
Solidaritatea frățească a scriitorului severinean cu acești „Români de dincolo de istorie” numiți altundeva „români fără de țară” (a se vedea vol. Pierduți în istorie din 2020, culegere de articole publicate în săptămânalul românilor din Serbia, „Libertatea” – Panciova, de-a lungul anilor 2017-2019), ilustrează o netă observație caracterologică, care constituie un fel de pro domo în dezvoltarea prezentei inițiative transfrontaliere de real ecou.
Avem a face, așadar, cu o polivalență a spiritului creator pe care dl Florian Copcea o ilustrează din plin, polihistorul transfrontalier din Țara Severinului concentrându-se, în vremea din urmă, pe fenomenul literar din Oltenia. Ideea, discutată într-un colectiv de cercetători, este, de fapt, a regretatului acad. D. R. Popescu, director al Editurii Academiei Române, care propunea pentru fiecare regiune a țării câte o „istorie literară” de acest fel.
Recent, a apărut la Editura „Hoffman” primul volum din trilogia proiectată, Scurtă istorie a poeziei contemporane din Oltenia (2023), care cuprinde un număr de 21 de poeți din trei județe (Dolj, Gorj și Mehedinți), materia fiind ordonată conform criteriului alfabetic.
Un alt proiect în desfășurare, mult mai complex, este lexiconul de față privind SCRIITORI DE AZI DIN OLTENIA, primul volum, din cele trei proiectate, cuprinzând (Literele A – E).
Deși nu este prima lucrare dedicată literaturii oltene de azi (inițiativa unei „panorame” regionale, în reluări, a avut-o criticul și istoricul literar Florea Firan, după care mai sunt și alte contribuții), lexiconul dlui Florian Copcea este, precum „Scurta istorie…”, dedicat numai scriitorilor în viață din Oltenia, în principal acelora care sunt membri ai Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România.
O primă repertoriere a acestora a fost deja făcută odată cu „Dicționarul biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova”, lucrare elaborată de Lucian Dindirică (coordonator), Lavinia Dumitrescu, Daniela Popescu şi Vasilica Anghel și apărută sub auspiciile Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova (Ed. Aius, Craiova, 2010). Poate că s-ar impune o reeditare cu aducerea informației la zi…
Nu știm, deocamdată, câți scriitori va cuprinde Lexiconul dlui Florian Copcea, cel amintit mai sus inserând 102 profiluri bio-bibliografice, cu fotografii.
Acest prim volum, apărut la Editura Hoffman (Caracal, 2023, 184 p.), literele A-E, cuprinde 44 de scriitori, dispuși alfabetic astfel:
– la litera A – 5 (Mihaela Albu, Vasile Andreca, Dan Anghelescu, Aurel Antonie, Paul Aretzu),
– la litera B – 16 (Constantin Barbu, Marian Barbu, Cornel Basarabescu, Nicolae Băbălău, Gelu Birău, Valeriu Birlan, Iulian Bitoleanu, Marian Boboc, Elena Brădișteanu, Cristian George Brebenel, Carmen Bulzan, Cristian Liviu Burada, Ionel Bușe, Emanuela Bușoi, Ion Buzerea, Elena Buznă),
– la litera C – 11 (Julien Caragea, Ion Catrina, Zenovie Cârlugea, Ion Cepoi, Isidor Chicet, Ionel Ciupureanu, Nicolae Coande, Geo Constantinescu, Florian Copcea, Gabriel Coșoveanu, Sonia Cuciureanu),
– la litera D – 11 (Gheorghe Dănișor, Ion Deaconescu, Zoia Elena Deju, Ion Ștefan Diaconu, Eleodor Dinu, Titu Dinuț, Traian Dobrescu, Alexandru Drăghici, Horia Dulvac, Aurora Dumitrescu, Dan Eugen Dumitrescu),
– la litera G – 1 (Gela Enea).
Articolele cuprind, loco tipico, date biografice, profesionale, dar mai ales informații privind debutul, colaborările, opera, succesele premiale și obligatoriile referințe critice, cu reproducerea doar a două citate din aceste aprecieri. Este, de fapt, un „format” lexicografic consacrat, ce trebuie respectat începând cu ordonarea alfabetică, menită a eluda orice impresie de subiectivism, indiferent ce dimensiune vor avea articolele cu date comunicate de autori (și aici, însă, s-ar impune un spațiu anume pe criteriul axiologic, precum și pe acela al cuprinderii și receptării operei în ansamblu)…
Între timp, însă, numărul membrilor va mai crește, așa că lexicologul va trebui să fie la zi cu informația, iar la finalizarea integrală a proiectului (în trei volume) să cuprindă, într-o inevitabilă Anexă, numele scriitorilor care au „scăpat” inserarea în volumele respective.
Este de la sine înțeles că astfel de lucrări contribuie la mai buna cunoaștere și evaluare a fenomenului literar regional, înțelegând, dincolo de „regionalizare”/ „marginalizare” (concepte aproximative, dar adeseori invocate în relația Centru – Provincie), dreptul scriitorilor, din generații diferite, la marea competiție națională de valori.
O panoramă precum aceea realizată de dl. Florea Firan purta drept titlu semnificativ „De la Macedonski la Tudor Arghezi” (1975), incluzând, desigur, scriitori din sec. XIX-XX, îndeosebi din generațiile șaizecistă, șaptezecistă și optzecistă. Reluată sub titlul „Profiluri și structuri literare. Contribuții la o istorie a literaturii române” (I/1986, II/2003), lucrarea cartografia fenomenul literar oltenesc la zi, până acum două decenii, într-o panoramă culturală de convingătoare cuprindere, reliefând a fortiori aportul de mare bogăție și varietate al Olteniei la tabloul național de valori.
Prezentul Lexicon pe care îl dorim o lucrare de referință și care, după cum înțelegem, premerge o Istorie a literaturii contemporane din Oltenia, va da seama despre o bogată materie de studiu, și ea aflată în desfășurare, năzuind a surprinde, acum, în deceniul al treilea al celui de-al treilea mileniu, corporalitatea, specificitatea și diferențierea așa-numitei geografii literare privind cele cinci județe ale Olteniei de azi. Desigur, parte incontestabilă a literaturii naționale, prin valorile pe care numai timpul le va cerne și statua, dincolo de vremuri și oameni. Vorba poetului Octavian Goga, perfect verificată în timp: Tabla valorilor se stabilește pe îndelete!
Zenovie Cârlugea