În aceste zile se împlinește un secol de la adoptarea în Parlamentul României Întregite (27 martie 1923) a Constituției de după Primul Război Mondial, constituție care avea rolul de a putea fi aplicată pe întregul teritoriu al țării de după război.
Detalii despre evoluția faptelor premergătoare acestui eveniment de acum un secol, despre implicarea oamenilor politici gorjeni în elaborarea și aprobarea acestei Constituții, precum și o mulțime de alte detalii putem afla din recenta lucrare a distinsului cercetător și istoric, prof. dr. Gheorghe Nichifor.
Este vorba de lucrarea intitulată „Gorjul și Constituția din 1923”, apărută în chiar primele zile ale acestui an, la Editura ”Revers” din Craiova, și despre care ne propunem să scriem aici câteva rânduri.
Lucrarea este rodul muncii de cercetare a distinsului autor, care ne aduce acest volum în chiar anul în care se împlinește un secol de la momentul adoptării de către Parlament a Constituției din anul 1923, act fundamental care trebuia să surprindă și să statueze noile realități de după Primul Război Mondial și făurirea Noii Românii, o Constituție a României reîntregite.
După un „Cuvânt înainte” al autorului, în primul capitol al lucrării intitulat sugestiv „Se naște o nouă țară …” este prezentată succint situația și contextul european de după război, situația economică și mai ales politică în care s-a aflat România în anii de după încheierea ostilităților Primului Război Mondial. În acei ani „Agricultura a rămas în continuare ramura de bază a economiei naționale” mai ales că ”prin reforma agrară … 1,4 milioane de țărani au primit circa 6 milioane de hectare de pământ”, în timp ce industria ”grav afectată de război, va cunoaște progrese evidente, îndeosebi datorită politicii liberale are a încurajat-o constant.” Populația și mai ales bărbații demobilizați care participaseră la război aveau mari așteptări de la clasa politică a vremii.
Aflăm totodată faptul că în „perioada de criză (1918-1921) ce a urmat războiului și-au făcut apariția un număr mare de partide” care aveau greaua misiune de a aproba pentru statul român o nouă constituție pusă în acord cu noile realități ale vremii.
În capitolul următor, pe baza unei documentări aprofundate din sursele vremii, autorul ne prezintă care era situația în care se afla județul Gorj în anul 1923. Astfel autorul remarcă o anumite stabilitate politică la nivelul județului, prin prisma faptului că după mult timp, un prefect și-a dus la bun sfârșit un mandat întreg de patru ani, fiind vorba de prefectul liberal I. Micodin (1922-1926). De asemenea în județ, activitatea culturală se afla pe un trend ascendent, iar cea mai de seamă înfăptuire în acest domeniu, din anul 1923, a fost constituirea Ligii Naționale a Femeilor Române – Gorj din inițiativa Arethiei Tătărăscu. Găsim de asemenea referiri la revista gorjeană „Crinul satelor” și rolul acesteia în progresul activității culturale la sate, care milita insistent pentru școală, înființarea de cămine culturale și biblioteci sătești cu scopul „luminării satelor” și care aducea critici vehemente acelor „intelectuali rurali care nu fac cinste breslei”.
Autorul subliniază, prin remarcile sale, rolul deosebit pe care l-au jucat, în acei ani, o serie de intelectuali de marcă ai județului Gorj, dintre care amintim doar pe: Gheorghe Tătărăscu – viitorul premier al României, dr. Nicolae Hasnaș, Gr. Gemănu, prof. Ștefan Bobancu, col. V. Stănescu, prof. C. Mihăilescu, Jean Bărbulescu și mulți alți. Tot în acel an, continuau eforturile de construire de noi monumente ale eroilor, iar la Școala Secundară de Fete, care era o școală particulară, sunt înscrise și scutite de taxe „elevele orfane de război lipsite de mijloace financiare, fiicele invalizilor de război fără posibilități materiale și fetele sărace, care învață foarte bine.”
În capitolul următor, autorul ne oferă foarte multe informații despre ”Gorj și Constituția din 1923” în care sunt prezentate demersurile și acțiunile oamenilor politici gorjeni atât în plan local cât și la nivel național. De subliniat faptul că în anul precedent, respectiv în martie 1922 ca urmare a alegerilor parlamentare, Partidul Național Liberal obținuse 78,78 % din voturile gorjenilor, pe următoarele locuri situându-se partidul Poporului cu 9,89%, în timp de Partidul Țărănesc obținuse doar 1,08% din voturi. Urmare acestor rezultate, cele două locui alocate județului Gorj la Senat au fost câștigate de liberalii Nicolae Hasnaș și Aristică Schileru, iar la Cameră au fost confirmați Gheorghe Tătărăscu, I. Mateescu, Numa Frumușanu, I. Mihail Gele toți de la Partidul Național Liberal, precum și independenții Gr. Pătrășcoiu și Pant. Bărbulescu.
Dintre toți, un rol major în procesul de adoptare a noii constituții l-a jucat dr. Nicolae Hasnaș, care la data de 29 noiembrie 1922 fusese ales secretar al Senatului.
În lucrare prof. dr. Gheorghe Nichifor prezintă, numeroase extrase din documentele vremii referitoare la activitatea și poziția politică a dr. Nicolae Hasnaș, atât la nivel local cât mai ales la nivelul Senatului cu privire la noua Constituție supusă dezbaterii parlamentare, dar și la alte proiecte dezbătute.
Noua Constituție a fost aprobată în ședința solemnă a forului legislativ al României din data de 27 martie 1923, din prezidiul căreia a făcut parte și gorjeanul dr. Nicolae Hasnaș.
Ca bun cunoscător a situației României din acele vremuri, omul politic dr. Nicolae Hasnaș, publică un articol interesant în ziarul local „Viitorul Gorjului” (15.04.1923) despre situația României, înainte de aprobarea noii Constituții, din care reținem: „Țara trăia din expediente, adică împrumuturi fără încetare la Banca Națională, tipărirea fără nici un control a hârtiei monedă, bonurile de tezaur curgeau șiroaie, oamenii veroși și toată pleava societății internaționale pusese o adevărată stăpânire și pe oamenii ce ne conduceau și pe biata visterie”, pentru ca în final să afirme faptul că „Cea mai democratică Constituție a României întregite a fost săvârșită și pe bazele ei se va ridica și consolida noul stat modern.”
În ultimul capitol, autorul ne prezintă „Câte ceva din stările de spirit ale gorjenilor față de adoptarea celorlalte constituții” de dinainte și de după cea din anul 1923, de la adoptarea căreia se va împlini, peste puțin timp, un secol.
Câteva informații despre distinsul autor al acestui volum: profesor, istoric și cercetător remarcabil cu un număr impresionant de lucrări publicate, om de cultură doctor în istorie, și om politic, Gheorghe Nichifor s-a născut la data de 11 august 1956 in localitatea Salcia, județul Prahova.
Urmează cursurile Școlii Generale din satul natal Salcia, județul Prahova (1963-1971), după care pe cele ale Grupului Școlar Profesional Tehnic „1 Mai” Ploiești (1971-1974), pe cele ale Liceului „Alexandru Ioan Cuza” din Ploiești (1974-1979) și apoi pe cele ale Facultății de Istorie-Filosofie a Universității din București (1979-1983.
În anii de studenție se căsătorește cu Dorina, gorjeancă de loc, iar noua familie, după finalizarea studiilor (1983) se întoarce să profeseze în Gorj, la Târgu-Jiu.
Student fiind, domnul Gheorghe Nichifor își începe activitatea didactică la Școala Gimnazială din Salcia, satul său natal, județul Prahova (febr. 1980), iar în toamna anului 1983 îl întâlnim pe tânărul Gheorghe Nichifor ca profesor de științe sociale la Grupul Școlar Industrial Construcții din Târgu-Jiu, unde profesează până în anul 1986, pentru ca din toamna acelui an să fie numit profesor de istorie la renumitul Colegiu Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, în cadrul căruia își dedică toată priceperea și cunoștințele sale până la ieșirea din activitatea profesională (2020).
De-a lungul anilor îl întâlnim pe prof. dr. Gheorghe Nichifor, cu începere din anul 1990 în calitatea de profesor metodist în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Gorj, și îndrumător de practică pedagogică, inspector școlar de specialitate al Inspectoratului Școlar Județean Gorj (1991-1992), inspector școlar general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Gorj (1993-1997), director interimar al Casei Corpului Didactic Gorj (1995-1996), membru al Consiliului Consultativ al Directorilor, director al Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu (2002- 2017).
Urmează o serie de cursuri de specializare iar în anul 2006, prof. Gheorghe Nichifor devine doctor în istorie al Facultății de Istorie-Filosofie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
De-a lungul anilor, prof. dr. Gheorghe Nichifor se implică în foarte multe proiecte, asumându-și și îndeplinind diferite responsabilități precum: membru în Consiliul de Conducere al Societății de Cruce Roșie – Filiala Gorj; consilier local al municipiului Târgu-Jiu; membru în Consiliul de Administrație al Teatrului Dramatic ”Elvira Godeanu Târgu-Jiu; promotor al valorilor teatrului prin acțiuni de popularizare a teatrului în rândul elevilor în calitate de director, consilier local și membru; membru în diverse comisii de specialitate ale Consiliului Local al municipiului Târgu-Jiu în calitate de consilier local; membru în Consiliul de Administrație al Direcției de Cultură și Patrimoniu Cultural Gorj; membru în consiliile de administrație al mai multor instituții de învățământ din Târgu-Jiu; consilier județean, și enumerarea poate continua.
Implicat activ în cercetarea istorică, prof. dr. Gheorghe Nichifor, este ales președinte al Societății de Științe Istorice – Filiala Gorj (1999) pe care o conduce și azi (2023). Datorită muncii sale și a rezultatelor cercetărilor științifice efectuate, în anul 2007 este ales vicepreședinte al Societății de Științe Istorice din România.
Ca specialist recunoscut al domeniului, cercetător cu rezultate remarcabile și autor prolific de carte istorică, îl întâlnim pe prof. dr. Gheorghe Nichifor în calitate de redactor șef al publicației „Rhabon” editată de Societatea de Științe Istorice – Filiala Gorj; președinte al Cercului ”Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu; membru în Comisia Județeană de elaborare a stemelor localităților din județul Gorj; membru în colegiul de redacție al revistei naționale de cultură istorică pentru elevi „Clio XXI”; coordonator al revistei de istorie „Historia C.N.E.T.” Târgu-Jiu; consilier științific și membru al Asociației Autorilor de Carte Documentară și Științifică Gorj, devenită ulterior Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. Doru Șerban” Târgu-Jiu; redactor la revista „Învățătorimii gorjene” și enumerarea poate continua.
Prof. dr. Gheorghe Nichifor este autorul unui număr impresionant de cărți valoroase despre istoria Gorjului și despre numeroase personalități istorice gorjene și naționale, precum și autorul a peste 250 de studii și articole publicate în reviste de specialitate precum „Studii și articole de istorie” – București, „Magazin istoric” – București, „Litua – Studii și cercetări” – Târgu-Jiu, „Telegraful Român” – Sibiu, „Arhivele Olteniei” – Craiova, „Arhivele Prahovei” – Ploiești, s.a. De asemenea prof. dr. Gheorghe Nichifor este mereu prezent în direct la posturile locale de radio și televiziune pe teme de actualitate, istorie și cultură.
Din mai 2017 Prof. dr. Gheorghe Nichifor devine vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj, mandat reînnoit în toamna anului 2020, calitate în care s-a ocupat și de cultura gorjeană, de organizarea și supervizarea unor evenimente culturale și istorice de înaltă ținută și calitate.
În final putem afirma faptul că un prahovean de origine, devenit gorjean încă din tinerețe, prof. dr. Gheorghe Nichifor a făcut aici „istorie” cu adevărat, scriind cu acribie, consistență și patos despre istoria și cultura gorjeană, despre personalități, eroi și martiri gorjeni, ceea ce este impresionant. Mai menționăm faptul că prof. dr. Gheorghe Nichifor este membru fondator al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „A. D. Șerban” din Târgu-Jiu, în numele căreia îi adresăm toate felicitările pentru scrierile sale și îi urăm succes în viitoarele proiecte de cercetare și scriitoricești.
dr. Victor Troacă
UZPR – Filiala Jean Bărbulescu
Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban”