◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro21.06.2024

Reglementarea inteligenței artificiale

Pe 14 iunie 2023, Parlamentul European a aprobat la Strasbourg, propunerea de Regulament European pentru „stabilirea unor norme armonizate privind inteligența artificială” (https://cursdeguvernare.ro/parlamentul-european-a-adoptat-legea-pentru-inteligenta-artificiala.html): așa numita AI Act a fost aprobată cu 499 de voturi pentru, 28 împotrivă, 93 de abțineri.

Comisia Europeană a inițiat proiectul AI Act în 2021, fiind prima încercare la nivel mondial de reglementare a domeniului inteligenței artificiale. Propunerea de lege va intra în negocierile interinstituționale între Parlamentul European și Consiliul UE (format de miniștrii din statele membre UE) și Comisia Europeană (ca inițiatoare a proiectului AI Act). Propus de Comisia Europeană, proiectul a fost amendat în Parlamentul European cu prevederi care asigură că sistemele de Inteligență Artificială sunt supravegheate de oameni, sunt sigure, transparente și nediscriminatorii.

AI Act va interzice „utilizarea intruzivă” a sistemelor IA de identificare biometrică „în timp real” în spații accesibile publicului, a sistemelor de clasificare biometrică care utilizează caracteristici sensibile (de exemplu, gen, rasă, etnie, statut de cetățenie, religie, orientare politică) și a celor de poliție predictivă (bazate pe profilare, locație sau comportament criminal din trecut). Sistemele de identificare biometrică la distanță pot fi utilizate de organele de drept pentru urmărirea penală a infracțiunilor grave numai după autorizarea judiciară.

Modelele de bază generative, cum ar fi ChatGPT, trebue să respecte cerințe suplimentare de transparență, cum ar fi dezvăluirea faptului cum conținutul a fost generat de AI. Experții în AI urmează, în general, două mari școli de gândire: fie ne va îmbunătăți enorm viața, fie ne va distruge pe toți.

Parlamentul European a avut nevoie de doi ani pentru a veni cu o definiție a unui sistem AI: software care poate „pentru un anumit set de obiective definite de om, să genereze rezultate precum conținut, predicții, recomandări sau decizii care influențează mediile cu care interacționează”.

Actul pentru Inteligența Artificială instituie în UE primele reguli privind IA și impune companiilor să se conformeze. Fostul șef al Biroului pentru Inteligență Artificială din Regatul Unit, Sana Kharaghani spune că „Trebuie să avem o colaborare internațională în acest sens – știu că va fi greu – nu este o problemă internă, fiindcă aceste tehnologii nu se află în limitele unei singure țări”.

Nu există nici un plan pentru o reglementare globală, la nivelul Națiunilor Unite, a AI – deși, unii au sugerat acest lucru. Diferite teritorii au idei diferite: a) propunerile Uniunii Europene sunt cele mai stricte și includ clasificarea produselor AI în funcție de impactul lor; b) SUA au doar coduri voluntare, parlamentarii admițând, într-o audiere a Comisiei pentru inteligență artificială a PE, îngrijorările cu privire la strictețea acestor coduri voluntare; c) China intenționează să oblige companiile să notifice utilizatorii ori de câte ori este utilizat un algoritm AI. „Dacă oamenii au încredere în Inteligența Artificială, atunci o vor folosi”, spune Jean-Marc Leclerc, șeful de reglementare al International Business Machines Corporation (IBM): există oportunități enorme pentru AI de a îmbunătăți viața oamenilor în moduri incredibile. Dar nu este clar dacă oamenii ar accepta, de exemplu, screening-ul solicitanților de locuri de muncă sau analiza probabilităților ca cineva să comită o infracțiune.

Parlamentul European dorește ca publicul să fie informat cu privire la riscurile asociate fiecărui produs AI. Companiile care încalcă regulile ar putea fi amendate cu 30 de milioane de euro sau 6% din cifra de afaceri anuală globală. Până acum, AI a fost în mare parte auto-reglementată: marile companii spun că sunt de acord cu reglementările guvernamentale „critice” pentru a atenua riscurile potențiale.

Fondatoarea Lastminute.com, baronesa Lane-Fox, spune că ”este important să nu ascultăm doar corporațiile. Trebuie să implicăm societatea civilă, mediul academic, oamenii care sunt afectați de aceste modele și transformări diferite”. ChatGPT a intrat în uz public cu puțin la finalulanului 2022, iar acum poate scrie eseuri, poate planifica vacanțele oamenilor și poate trece examene profesionale și capacitatea acestor modele de limbaj la scară largă crește într-un ritm fenomenal.

Legea privind inteligența artificială nu va intra în vigoare mai devreme de 2025 – „mult prea târziu”, a spus comisara pentru tehnologie a UE, Margrethe Vestager. Ea elaborează un cod interimar voluntar pentru sectorul AI împreună cu SUA.

 

Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Foto: Gerd Altmann/Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *