Pentru statele vecine Ucrainei, impactul financiar al războiului care a început în urmă cu 14 luni începe să se acumuleze, după acordarea de subvenţii pentru energie, extinderea armatelor și găzduirea refugiaţilor ucraineni. Pentru a plăti toate aceste facturi, guvernele est-europene accesează pieţele financiare internaţionale într-un ritm fără precedent.
Potrivit Bloomberg, citat de AGERPRES, guvernele est-europene au împrumutat deja 32 miliarde de dolari în acest an, de trei ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În plus, pentru prima dată în ultimii zece ani, trei state est-europene – Polonia (nouă miliarde de dolari), România (şase miliarde de dolari) şi Ungaria (cinci miliarde de dolari) – se numără printre primii cinci debitori emergenţi pe pieţele externe.
Însă momentul în care aceste state se împrumută nu este prielnic. A devenit mult mai prohibitiv să te împrumuţi pe pieţele de obligaţiuni, chiar şi pentru guvernele care au un rating ridicat, precum cele din Europa de Est, după ce băncile centrale din întreaga lume au majorat rapid dobânzile în ultimul an. De exemplu, Polonia se împrumută la dobânzi anuale de 5,5% pentru noile sale obligaţiuni pe 30 de ani. Comparativ, în 2021, pentru acelaşi tip de obligaţiuni, țara s-a împrumutat la o dobândă mai mică de 4% pe an.
Creşterea notei de plată cu dobânzile nu va face decât să agraveze deficitele bugetare şi aşa mari ale ţărilor din regiune şi va pune şi mai multă presiune asupra miniştrilor de Finanţe. În plus, dacă invazia rusă din Ucraina se va prelungi sau intensifica şi va fi nevoie de şi mai multă finanţare prin emiterea de datorii în regiune, investitorii ar putea să nu mai fie dispuşi să cumpere noile obligaţiuni care vor inunda piaţa.
Potrivit estimărilor Bloomberg, deficitul bugetar al Europei de Est va crește până la 4,3% din PIB-ul regiunii în acest an, de la 1,3% din PIB în 2021.
Foto: pixabay.com