Platformele sociale au rescris manualul de operare al media tradiționale, iar acest dezechilibru de putere este una dintre problemele fundamentale pe care trebuie să le abordeze Actul european pentru libertatea presei, susține Maria Luisa Stasi, reprezentant al organizației ARTICLE 19. „Sănătatea piețelor mass-media are un impact puternic asupra funcționării sau disfuncționalității democrației. Acesta este motivul pentru care Actul european pentru libertatea presei (EMFA) a fost salutat ca un pas crucial în abordarea multora dintre aceste provocări. O problemă în special a fost în mintea jurnaliștilor, editorilor, factorilor de decizie politică și a cadrelor universitare: cum guvernăm relația dintre mass-media și social media?”, punctează Stasi.
În mai puțin de un deceniu, companii precum Meta sau Google nu doar dețin avantajul atunci când vine vorba de atragerea de bani de la agenții de publicitate, ci folosesc, de asemenea, sisteme automate pentru a organiza, clasa, promova sau retrograda conținutul media, având o putere fără precedent asupra conținutului de știri pe care îl văd utilizatorii. În timp ce 72% dintre cetățenii din UE consumă știri pe rețelele sociale, acest dezechilibru de putere a devenit prea mare pentru a fi ignorat.
„În discuțiile despre modul de reglementare a platformelor de social media, o idee în special a primit o atenție considerabilă: în EMFA, o prevedere se concentrează pe relația dintre platformele online foarte mari și furnizorii de servicii media. Se stabilește un proces prin care furnizorii de servicii media pot solicita un tratament special de la platforme atunci când vine vorba de modul în care conținutul lor este moderat.
Înainte ca orice conținut să fie suspendat, Facebook și alții vor trebui să comunice motivul deciziei lor către instituția de presă și să garanteze că orice plângeri ale furnizorului menționat vor fi procesate și decise cu prioritate și fără întârzieri nejustificate”, menționează Stasi.
Dacă o redacție consideră că conținutul său este eliminat sau suspendat „frecvent” și fără un motiv adecvat, EMFA impune un „dialog semnificativ și eficient” între părți, care ar trebui desfășurat „cu bună-credință” și cu scopul de a ajunge la o „ soluţie amiabilă”.
Întrebările legate de moderarea conținutului au fost deja puse în timpul procesului de negociere a Legii privind serviciile digitale și au fost rezolvate cu mandat pe platforme mari de a efectua evaluări de risc cu privire la impactul algoritmilor acestora și de a adopta măsuri de atenuare. Prin urmare, acest cadru este locul potrivit pentru a găsi răspunsuri la aceste provocări, potrivit EURACTIV. „Acolo unde EMFA ar putea adăuga valoare reală este abordarea dependenței structurale și a dezechilibrului de putere care rezultă între mass-media și platformele mari”, conchide Stasi. (redacția UZPR)
Foto: ireland.representation.ec.europa.eu