Mai mult de o treime din stocurile de pește ale lumii sunt exploatate la niveluri nesustenabile (https://news.un.org/fr/story/2023/06/1135932): acesta este doar un exemplu al modului în care activitatea umană dăunează oceanelor, care acoperă mai mult de 70% din suprafața Pământului. Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a cerut mai multe măsuri pentru protejarea oceanelor în mesajul său de Ziua Mondială a Oceanelor, sărbătorită anual pe 8 iunie: „Oceanul este originea vieții. Ne oferă aerul pe care îl respirăm, mâncarea pe care o mâncăm. Ne reglează clima și vremea. Oceanul este cel mai mare rezervor de biodiversitate de pe planeta noastră”, a spus el.
Pe lângă aceste beneficii, oceanul produce și resurse care susțin comunitățile, prosperitatea și sănătatea. La nivel mondial, peste un miliard de oameni depind de pește ca principală sursă de protein: „Ar trebui să fim cel mai bun prieten al oceanului. Dar chiar acum, Umanitatea este cel mai mare dușman al ei”, a mai afirmat Guterres. Potrivit șefului ONU, schimbările climatice induse de om încălzesc planeta, perturbă modelele meteorologice și curenții oceanici și modifică ecosistemele marine și speciile care trăiesc acolo.
Biodiversitatea marină este, de asemenea, amenințată de pescuitul excesiv, supraexploatarea și acidifiearea oceanelor, stocurile de pește se epuizează, iar apele de coastă sunt poluate cu substanțe chimice, materiale plastice și deșeuri umane. Antonio Guterres a reamintit că în decembrie 2022, țările au adoptat un obiectiv global ambițios de a conserva și gestiona 30% din zonele terestre, marine și de coastă până la sfârșitul deceniului actual. Anul 2022 a fost, de asemenea, marcat de un Acordul privind subvențiile pentru pescuit și de Conferința Națiunilor Unite asupra Oceanelor desfășurată la Lisabona (Portugalia), în cadrul căreia lumea a fost de acord să ia măsuri mai pozitive.
În martie 2023, țările membre ONU au adoptat Tratatul privind marea liberă referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale: „Realizarea marilor promisiuni ale acestor inițiative necesită un angajament colectiv. În această Zi Mondială a Oceanelor, să continuăm să insistăm pentru acțiune. Astăzi și în fiecare zi, să punem oceanul pe primul loc”, a argumentat Guterres.
Fie că este vorba despre schimbări climatice, securitate alimentară sau sărăcie, nu există o singură problemă globală care să poată fi rezolvată fără a considera oceanul ca parte a soluției. Ideea aceasta este cuprinsă în mesajul FAO cu ocazia acestei zile. Oceanul este deja principala sursă de proteine pentru peste un miliard de oameni din întreaga lume și oferă multe oportunități de a ajuta la hrănirea populației mondiale în creștere. Manuel Barange, Director pentru Pescuit și Acvacultură Politică și Resurse la FAO, a subliniat necesitatea dezvoltării rapideă a acvaculturii, adică a creșterii peștilor și a plantelor acvatice: „Acvacultura este sistemul de producție alimentară cu cea mai rapidă creștere în ultimele cinci decenii, trecând de la o producție practic zero în urmă cu trei sau patru decenii la o producție practic identică cu pescuitul de captură astăzi. Ne așteptăm ca acvacultura să crească cu aproximativ 25% până la sfârșitul deceniului actual”.
FAO a lansat inițiativa transformării albastre, care promovează alimentele acvatice ca parte a soluției pentru foamete și malnutriție: acesta urmărește să se asigure că pescuitul este gestionat eficient și durabil și că lanțul valoric alimentar acvatic este transparent pentru consumator. FAO susține că aproximativ 600 de milioane de oameni depind de pescuit și acvacultură pentru existența lor cotidiană…
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Foto: Wikipedia