◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro15.06.2024

Elveția. Transformări
cu influență viitoare

Potrivit Oficiului Federal de Statistică (OFS), la sfârşitul lui 2023, Elveţia număra 9.006.664 de persoane (cetăţeni elveţieni, străini în rezidenţă permanentă sau nu, inclusiv solicitanţii de azil). Rezidenţii străini permanenţi reprezentau circa un sfert din populaţia ce locuieşte în Elveţia.

 

Ajutorul pentru Ucraina

Elveția va acorda Ucrainei un ajutor în valoare de 4,4 miliarde de lire sterline. Ajutorul a fost aprobat de o comisie parlamentară pentru reconstrucția și obținerea păcii în Ucraina.

Parlamentarii elvețieni susțin că ajutorul face parte dintr-un pachet mai larg de măsuri care vor îmbunătăți securitatea internă a Elveției. Alte 8,8 miliarde de lire sterline au fost aprobate pentru Armata elvețiană. Parlamentul susține că finanțarea este atât pentru securitatea Elveției, cât și pentru „pacea în Europa” (https://www.stiripesurse.ro/a-mai-cazut-un-mit-in-europa-vesnica-tara-neutra-se-implica-serios-in-razboiul-din-ucraina_3303519.html, postat pe 26 aprilie 2024).

 

Condamnarea țării la CEDO

Pe 10 aprilie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a luat o decizie favorabilă unui grup de femei elveţiene în vârstă, care au susţinut că eforturile insuficiente ale guvernului de la Berna pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice le pun în pericol de moarte în timpul valurilor de căldură. Este pentru prima dată când CEDO condamnă un stat pentru lipsa de iniţiative în combaterea schimbărilor climatic. CEDO a decis că neatingerea de către guvernul elveţian a ţintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră a încălcat unele dintre drepturile omului (https://www.stiripesurse.ro/premiera-la-cedo-elvetia-condamnata-pentru-inactiune-in-cazul-schimbarilor-climatice-se-cere-iesirea-tarii-din-consiliul-europei_3287091.html): „Curtea a ajuns la concluzia că au existat unele lacune esenţiale în procesul autorităţilor elveţiene de a pune în aplicare cadrul de reglementare intern respective. A existat o încălcare a articolului 8 al Convenţiei europene privind drepturile omului”, statul elveţian nereuşind să acţioneze la timp „în manieră consecventă şi adecvată” pentru atingerea ţintelor sale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Încă nu ne vine să credem, îi întrebăm în continuu pe avocaţii noştri dacă este bine. Şi ei ne spun că este cel mai bun lucru pe care l-am fi putut obţine. Cea mai mare victorie posibilă”, a reacţionat Rosmarie Wydler-Walti, una dintre liderele grupului de femei elveţiene ce constituie reclamantul în acest caz în instanţă.

De partea sa, purtătorul de cuvânt al Ministerului Energiei elveţian a afirmat: ”Suntem pe drumul bun. Facem o mulţime de lucruri”. Decizia CEDO în acest caz, prezentat de peste 2.000 de femei, ar putea avea un efect de propagare în Europa şi în afara acesteia, stabilind un precedent pentru modul în care unele instanţe tratează, pe baza încălcărilor drepturilor omului, litigii referitoare la schimbările climatice.

Verdictul în dosarul elveţian, care nu poate fi contestat în apel, ar putea forţa guvernul să adopte măsuri mai ambiţioase pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, printre care revizuirea ţintelor pentru 2030 pentru a se alinia obiectivului din Acordul de la Paris.

Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de a condamna Elveția pentru lipsa de iniţiative în combaterea schimbărilor climatice „este doar începutul litigiilor climatice”, a salutat decizia militanta suedeză pentru climă Greta Thunberg: ”În întreaga lume, tot mai mulţi oameni îşi dau guvernele în judecată pentru a le trage la răspundere pentru acţiunile lor. În nici un caz nu trebuie să dăm înapoi, trebuie să luptăm şi mai mult, pentru că acesta este doar începutul”.

 

Pierderile înregistrate de Banca Națională a Elveției (SNB)

SNB a raportat pierderi anuale în 2023 în valoare de 3,2 miliarde de franci elveţieni (3,6 miliarde de dolari), pe fondul majorării dobânzilor, ceea ce înseamnă că nu poate plăti dividende pentru al doilea an consecutiv (https://www.stiripesurse.ro/dobanzile-ridicate-au-provocat-pierderi-de-362-miliarde-de-dolari-bancii-nationale-a-elvetiei_3250591.html, postat pe 4 martie 2024): în 2023 a avut loc o îmbunătăţire faţă de pierderile record de 132,5 miliarde de franci elveţieni înregistrate în 2022: este a treia oară în ultimii 32 de ani când SNB nu plăteşte dividende.

Pentru SNB, câştigurile de pe urma deţinerilor de aur şi dobânda obţinută la împrumuturile de urgenţă acordate în timpul salvării Credit Suisse nu au fost suficiente pentru a compensa costul înăspririi politicii monetare. Inflaţia în Elveţia este mult mai scăzută decât în ţările vecine. În februarie 2024, rata inflaţiei a ajuns la 1,2%, cel mai lent ritm de creştere din ultimii 2,5 ani. „Nu cred că neplata dividendelor va duce la presiuni politice asupra SNB, deoarece este atât de evident succesul politicii monetare. Rata inflaţiei a revenit la ţinta SNB mai rapid decât la orice altă bancă centrală importantă”, a apreciat Karsten Junius, economist la J. Safra Sarasin.

 

Referendumul

Uniunea Democrată de Centru (UDC), cunoscută și sub denumirea de Partidul Popular Elvețian (SVP), primul partid în intențiile de vot ale elvețienilor, a depus pe 3 aprilie 2024, 114.600 de semnături la Cancelaria federală din Berna, peste cele 100.000 prevăzute de lege şi adunate într-o perioadă de două ori mai mică decât perioada legală: deci, trebuie organizat un referendum care să denunţe Acordul asupra liberii circulaţii de persoane încheiat cu Uniunea Europeană. Referendumul propune modificarea Constituţiei, în care să fie stipulat că „populaţia rezidentă permanentă a Elveţiei nu trebuie să depăşească zece milioane de persoane înainte de 2050”. Textul este următorul: „Dacă populaţia rezidentă permanentă a Elveţiei depăşeşte nouă milioane şi jumătate de persoane înainte de 2050”, guvernul şi parlamentul „iau măsuri, în special în materie de azil şi de regrupare familială, pentru a asigura respectarea valorii limită fixate” (https://cursdeguvernare.ro/referendum-in-elvetia-pentru-limitarea-numarului-populatiei.html).

Pentru SVP, care şi-a întărit şi mai mult poziţia de prim partid al ţării în urma alegerilor parlamentare din octombrie 2023, definiţia populaţiei rezidente permanente este destul de restrânsă: cetăţean elveţian care locuieşte în această ţară şi străinii care au un drept de şedere de cel puţin un an sau care locuiesc în Elveţia de cel puţin 12 luni.

Dacă înainte de 2050 în Elveţia vor trăi 9,5 milioane de persoane, partidul propune ca „persoanele admise temporar să nu mai poată primi permise de stabilire şi nici să fie naturalizate”, iar „regruparea familială să fie de asemenea restrânsă”. Elveţia ar trebui de asemenea să introducă clauze de exceptare sau de protejare a acordurilor internaţionale la care ea aderă, dacă acestea contribuie la creşterea demografică. Dacă toate acestea nu vor fi de ajuns pentru a respecta limita, Elveţia va trebui în final să pună capăt Acordului asupra liberei circulaţii de persoane cu UE, ca frână de urgenţă.

 

Un fermier conduce UDC sau SVP

Conservatorii naţionalişti ai Uniunii Democratice de Centru (UDC), principala forţă politică a ţării, l-au ales pe 23 martie 2024, ca lider pe Marcel Dettling, fermier, adept al unei linii dure privind imigraţia şi dreptul la azil (https://cursdeguvernare.ro/fermier-conducerea-partid-dreapta-radicala-elvetia.html): Marcel Dettling, singurul candidat, a fost ales în unanimitate lider al partidului la o adunare a delegaţilor UDC, desfășurată la Langenthal, în nordul Elveţiei. În vârstă de 43 de ani – acest parlamentar care reprezintă cantonul Schwyz din centrul țării – a fost director de campanie al UDC, partid care a dominat în mare măsură alegerile legislative elveţiene din octombrie 2023. „Vom continua în viitor să ne apărăm libertatea şi independenţa şi nu ne vom lăsa hărţuiţi de conducătorii străini. Şi în Elveţia, oamenii sunt cei care guvernează, şi nu birocraţii de la Bruxelles”, a spus el după numire.

UDC a parcurs un drum lung de la rădăcinile sale ca partid ţărănesc din Elveţia germanofonă pentru a deveni o forţă naţională concentrată pe trei principii cheie: a) nu imigraţiei în masă; b) nu Uniunii Europene, şi, c) nu abandonului neutralităţii elveţiene.

Fostul lider al dreptei radicale, Marco Chiesa, a anunţat în decembrie 2023 că se retrage din conducerea partidului şi că nu mai candidează pe 23 martie 2024. El a adus partidul la al treilea cel mai bun rezultat din istoria sa, cu 28% din voturi şi nouă locuri suplimentare în camera inferioară a Parlamentului Elveției. UDC are doi dintre membrii săi în guvernul elveţian, ministrul economiei, Guy Parmelin şi ministrul mediului, Albert Rosti.

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *