◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro12.06.2024

Când carisma candidatului și… rezultatul meciului influențează votul

Pentru cei care cred că pot fi obioectivi atunci când vine vorba despre vot sau măcat că se pot concentra pe problemele majore ale vieții lor de zi cu zi, unele cercetări vin să pună pe gânduri multă lume: unele dintre cele mai neașteptate elemente ale existenței, chiar banale în unele cazuri, influențează opțiunea electorală.

În general, ne imaginăm că votăm pentru politici bune sau pentru politicieni care pot servi drept lideri stabili în vremuri de criză, dar realitatea este că, potrivit cercetărilor citate de smithsonianmag.com, o serie de factori ciudați, complet irelevanți, ne pot influența cu ușurință votul.

Primul este timpul. Dacă o întrebare de politică este percepută ca o problemă pe termen lung sau una imediată poate afecta puternic răspunsul unei persoane la aceasta. Într-un studiu publicat de cercetătorii de la Universitatea din California, Davis, studenții au fost chestionați cu privire la o politică locală privind bicicletele și o politică de acțiune care ar urma să fie pusă în aplicare în luna următoare sau în anul următor. S-a descoperit că încadrarea problemelor îndepărtate în timp, pe termen lung, i-a determinat pe cei chestionați să-și schimbe opiniile, pentru a se conforma credințelor grupului în ansamblu. În schimb, atunci când propunerile păreau posibilități imediate, opiniile au fost mai puțin flexibile și implicit votul potențial. Un alt factor care influențează opțiunea electorală este locul unde se desfășoară procesul de votare. A fi lângă o biserică sau o școală ar putea fi suficient pentru a schimba părerile asupra politicilor sociale, religioase și educaționale. Psihologii de la Universitatea Baylor au efectuat interviuri stradale în Țările de Jos și Marea Britanie și au descoperit că oamenii intervievați în apropierea bisericilor tindeau să se descrie ca fiind mai conservatori decât cei din apropierea clădirilor guvernamentale, iar o altă cercetare a vădit că persoanele care au votat în școli au fost mai dispuse să susțină o inițiativă de finanțare a educației.

Mai departe, unul dintre cele mai stranii motive la care oamenii își pot raporta votul este… performanța echipei sportive preferate în respectivul week-end. Un studiu al specialistului în științe sociale Michael K. Miller sugerează că un factor irelevant pentru miza votării, cum este scorul meciului în care evoluează echipa sportivă locală, poate crește șansele unui candidat de a fi ales. Analizând cursele electorale pentru primari din 39 de orașe din SUA, din 1948 până în 2009, Miller a descoperit că un primar în funcție al unui oraș în care toate echipele de acasă au participat la playoff avea șanse cu nouă procente mai mari de a fi reales. În Germania, lucrurile stau ciudat de asemănător: un studiu a constatat că o victorie a echipei naționale de fotbal a făcut ca partidul la putere să fie mai popular, indiferent care era acea formațiune politică. Miller atribuie acest rezultat faptului că alegătorii pur și simplu votează pentru status quo atunci când se simt fericiți – legat de politică sau nu.

Tot din tabloul motivelor stranii care pot face diferența pe buletinul de vot este aspectul fizic al candidatului.  Experții de la Universitatea Northwestern au constatat că oamenii sunt mai dispuși să voteze pentru candidați pe care îi consideră atrăgători și cu carismă.

Ultimul, dar nu cel din urmă factor straniu al opțiunii electorale este legat de teama de moarte. Un studiu care a examinat alegerile prezidențiale din 2004 a constatat că persoanele aflate într-o stare de spirit neutră din punct de vedere psihologic îl preferau pe candidatul la Președinția SUA John Kerry, dar când unui eșantion similar de alegători i s-a cerut să ia în considerare moartea, și-au schimbat opțiunea pentru președintele George W. Bush – cercetătorii au considerat că acest „schimb” era legat de imaginea „împotriva terorii” pe care a afișat-o Bush după atacurile din 11 septembrie.

Mai puțin conștiente, aceste modificări de preferințe electorale arată că de fapt orice scrutin este bazat în mare măsură pe nuanțe și pe sensibilități „de seismograf” – neîndoielnic, politicienii știu toate aceste lucruri și le iau în considerare. De aceea observăm tot mai des că locul dezbaterilor și „concursurilor” de proiecte pentru cetățeni este luat de cu totul alte lucruri…

 

Roxana Istudor

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *