◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro27.04.2024

Campanie de strângere de semnături pentru proiectul de lege Bujorul – Floarea Naţională şi Simbol Floral al României

Facultatea de Horticultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti lansează în mod oficial apelul pentru strângerea de semnături online, în vederea susţinerii proiectului de lege: Bujorul – Floarea Naţională şi Simbol Floral al României, prin petiţia: https://www.petitieonline.com/bujorul_-_floare_naional_i_simbolul_floral_al_romaniei.
Facultatea de Horticultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti a lansat, în iunie 2013, în cadrul Conferinţei „Agriculture for Life, Life for Agriculture”, propunerea ca bujorul să fie proclamat Floarea Naţională a României.
Demersul s-a bucurat, încă din momentul lansării, de o foarte largă susţinere din partea mediului academic şi a societăţii civile, din ţară şi din diaspora, deopotrivă, concretizată prin peste 5.000 de semnături.
Lansăm în mod oficial apelul pentru strângerea de semnături online, în vederea susţinerii proiectului de lege: Bujorul – Floarea Naţională şi Simbol Floral al României ca punte spirituală de legătură între trecutul, prezentul şi viitorul Neamului Românesc.
Cu această ocazie, vă invităm sâmbătă, ora 12.30, în Parcul Dendrologic, din Campusul Agronomie-Herăstrău, Bd. Mărăşti, nr.59, să participaţi la evenimentul de lansare al iniţiativei, să admiraţi colecţia de bujorii în floare, a Facultăţii de Horticultură şi să ascultaţi argumentele ce susţin bujorul ca floare naţională. Marea majoritate a ţărilor au o floare naţională, ca element al identităţii lor, strâns legat de spaţiul geografic, cultural şi economic în care acestea se află şi se regăseşte în simbolurile statale ca steag, stemă, etc. Amintim, pentru exemplificare, cazul lalelei pentru Olanda, Turcia şi Ungaria, al crizantemei pentru familia imperială a Japoniei, al trandafirului pentru SUA, Marea Britanie şi Bulgaria, etc.
Pentru România, ideea unei flori naţionale s-a conturat încă din timpul domniei Regelui Carol I, fiind făcute, de-a lungul timpului, mai multe propuneri: măceşul, floarea de colţ, bujorul „românesc” – Paeonia peregrina, var. romanica, etc. Nici una dintre aceste propuneri nu a fost însă legiferată vreodată, astfel încât ţara noastră se găseşte astăzi în situaţia de a nu avea o floare naţională.
Bujorul include toate cele cinci specii care cresc spontan pe teritoriul României din Banat până în Dobrogea şi din Oltenia până în Transilvania şi Moldova: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica, precum şi trei specii cultivate: Paeonia officinalis, Paeonia lactyflora, Paeonia suffruticosa.
Argumentele aduse în favoarea acestei propuneri, stabilite pe baza unor cercetări îndelungate sunt:
a) Cinci specii de bujor cresc spontan în România în rezervaţii naturale protejate prin lege, având un mare potenţial biologic şi ornamental;
b) Pe lângă speciile spontane, în ţară există şi 3 specii cultivate cu peste 100 de varietăţi şi soiuri;
c) În mai multe regiuni ale ţării sunt organizate anual în luna mai, sărbători şi festivaluri ale bujorului;
d) Plantele de bujor au un mare potenţial decorativ fiind nelipsite din parcuri, grădini private şi publice;
e) Bujorul este cultivat în mod special şi destinat realizării buchetelor şi aranjamentelor florale;
f) Datorită adaptabilităţii sale ecologice foarte ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul ţării, de la câmpie până la regiunile muntoase;
g) Florile de bujor sunt foarte îndrăgite în întreaga ţară, constituind surse de inspiraţie pentru folclor, muzică, literatură şi arta poporului român;
h) Peste 100.000 de români poartă prenumele sau numele de Bujor;
i) În conştiinţa populară, ideea de sănătate, frumuseţe fizică şi spirituală este asociată adesea cu floarea de bujor;
j) Bujorul este apreciat din timpuri străvechi ca plantă cu însuşiri terapeutice în medicina populară românească.
Ne bazăm pe susţinerea dumneavoastră prin petiţia: Bujorul – Floarea Naţională şi Simbol Floral al României şi vă rugăm să distribuiţi această iniţiativă.
Informaţii despre demersurile noastre pe https://www.facebook.com/BujorulRomanescOficial
Pentru informaţii suplimentare – Alexandra Cornea, comunicare@usamv.ro

(foto: Pixabay)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *