În cadrul Conferințelor Dalles ale Academiei Române, joi 25 mai a.c., ora 18.00, în amfiteatrul cunoscutei fundații din Bd. Nicolae Bălcescu nr. 18 va avea loc prelegerea publică Constituția României Mari (1923–2023) – Proiect de țară întregită, viitor democratic și european, susţinută de prof. univ. dr. Mircea Duțu, Directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” (ICJ), Președintele Universității Ecologice din București.
Constituția României din 29 martie 1923 a reprezentat punctul culminant al unor evoluții de mai bine de un veac de receptare și afirmare a ideilor și valorilor constituționalismului modern și, totodată, momentul desăvârșirii modelului propriu de dezvoltare constituțională, ce va marca parcursul istoric al statalității românești în secolul care a urmat, până astăzi.
Precedat de o amplă dezbatere națională, în frunte cu ciclul celor 23 de prelegeri publice de la Ateneul Român organizat de Institutul Social Român (ISR), desfășurate între decembrie 1921–iunie 1922, constituția centenară a prefigurat și a consacrat un veritabil proiect de țară întregită, cadru juridico-instituțional de promovare a unui stat român național unitar, creator de civilizație modernă, democratic și cultural, cu o puternică vocație europeană.
Încheind ciclul de conferințe științifice cu tema Tradiția constituțională și perspectivele constituționalismului în România, inițiat de ICJ și organizat în perioada septembrie 2022–martie 2023, prelegerea publică de față încearcă să surprindă și să expună concluziile demersului academic respectiv desfășurat cu participarea unor personalități ale științei dreptului constituțional românești.
Din perspectiva unor repere centenare, analiza fenomenului constituțional modern românesc se impune a fi efectuată cu instrumentele acreditate ale cercetării științifice juridice, luarea în calcul a contextului fiecărei epoci și ținând seama de dinamica istoriei spre a ajunge la concluzii viabile, valorificabile în înțelegerea realităților politico-instituționale actuale. El ne apare astfel ca parte integrantă a unui proces complex european de afirmare a modernității, prin instituirea democrației reprezentative, recunoașterea și garantarea drepturilor cetățeanului și triumful liberalismului economic, pentru noi, românii, însemnând, prin excelență, „ruperea de trecut” în înscrierea definitivă pe calea europeană a progresului.