Angajamentele față de NATO
„Forțele terestre ale Germaniei nu își pot îndeplini angajamentele față de NATO”, arată un memoriu al Armatei (https://cursdeguvernare.ro/germania-nu-si-poate-indeplini-obligatiile-asumate-in-nato-raport-intern-al-armatei.html, postat și vizitat pe 12 aprilie 2023): o divizie pe care Germania a promis-o NATO nu poate fi pregătită pentru luptă, conform unui raport al inspectorului general al armatei, adresat inspectorului general al forțelor armate ale Germaniei. Raportul, scrie presa germană, crește presiunea asupra ministrului Apărării, Boris Pistorius, care se confruntă cu aceleași probleme structurale ale Bundeswehr de care s-au lovit și predecesorii săi.
Berlinul a promis NATO, ca răspuns la războiul declanșat de Rusia în Ucraina, să-i pună la dispoziție o divizie de armată, complet echipată, ca forță de reacție rapidă: Germania s-a angajat ca divizia să fie operațională în 2025, dar raportul citat arată că fără măsuri adecvate „Armata nu va putea rezista în lupte de mare intensitate și, de asemenea, nu își va putea îndeplini obligațiile față de NATO decât într-o măsură limitată”. Pregătirea operațională a unei a doua divizii, pe care Bundeswehr ar fi dorit să o pună la dispoziția NATO din 2027, este, de asemenea, considerată „nerealistă”.
Potrivit inspectorului general al armatei, chiar și echiparea completă a diviziei promise NATO pentru 2025 stă sub semnul întrebării: raportul face trimitere la subfinanțarea continuă a forțelor terestre și la sprijinul militar pe care Germania îl acordă Ucrainei, elemente care conduc deja la o „reducere clar vizibilă a pregătirii operaționale a Armatei”.
Purtătorul de cuvânt al ministerului german al Apărării a declarat că, în general, nu comentează „documentele interne” ale Armatei și nici starea de pregătire a acesteia, iar angajamentul pentru 2025 rămâne neschimbat. Forțele terestre germane au refuzat să comenteze „un document clasificat”.
Toate acestea se întâmplă acum când Germania a preluat de la 1 ianuarie 2023, comanda forței militare cu cea mai înaltă pregătire a NATO, Very High Readiness Joint Task Force (VJTF), creată în 2014 în cadrul Forței de răspuns consolidate a NATO, în urma anexării ilegale a Crimeei de către Rusia și a crizelor din Orientul Mijlociu. Germania a preluat comanda de la Franța, care a condus forța în 2022, potrivit unui comunicat al Alianței Nord-Atlantice.
Interzicerea încălzirii cu combustibili fosili
Pe 19 aprilie 2023, Guvernul german a adoptat un proiect de lege care prevede interzicerea instalațiilor de încălzire pe bază de combustibili fosili începând din 2024 (https://cursdeguvernare.ro/germania-interzice-de-la-anul-incalzirea-cu-combustibili-fosili.html): în total, 30 de milioane de locuințe sunt încălzite folosind combustibili fosili. Începând din 2024, noile sisteme de încălzire trebuie să funcționeze cu cel puțin 65% energie regenerabilă – ceea ce înseamnă o interdicție de facto a sistemelor de încălzire cu gaz și cu petrol. Astfel, crește folosirea pompelor de căldură, a termoficării și biomasei. Achiziția de pompe de căldură va fi subvenționată cu 30% din preț, iar cei care trec la ”încălzire curată” cu cinci ani înainte să se încheie durata de viață a sistemului de încălzire pe care îl dețin vor primi 20% din valoarea unui nou sistem de încălzire.
Cetăţenii cu venituri mici sunt eligibili, de asemenea, pentru o sumă suplimentară de 20% și pentru a amortiza costurile inițiale potențial mari, sunt oferite împrumuturi de până la 60.000 de euro cu dobândă mai mică; în felul acesta vor fi instalate 500.000 de pompe de căldură pe an, față de aproximativ 200.000 în 2022.
Închiderea ultimelor centrale nucleare
La jumătatea lunii aprilie 2023, Germania a închis ultimele trei centrale nucleare, dar procesul de dezafectare va dura mai multe decenii și presupune costuri uriașe (https://cursdeguvernare.ro/ultimele-trei-centrale-nucleare-germania-inchise-saptamana-aceasta.html, postat pe 11 aprilie 2023): pe 17 iunie 1961, centrala nucleară germană Kahl, din Bavaria, furniza pentru prima dată energie electrică în rețea. De atunci, cele 19 centrale nucleare ale Germaniei au furnizat până la o treime din energia electrică a țării; ultimele trei reactoare, care au fost închise, mai furnizau doar 6% din energia electrică produsă în țară. În ultimii 10 de ani, perioadă în care în Germania s-au derulat dezbateri aprinse referitoare la energia nucleară, ponderea energiei regenerabilelor a urcat de la 25% în 2012, la 46% în 2022.
Prima decizie de renunțare la energia nucleară a fost luată în 2002, de fostul ministru al Mediului Jürgen Trittin, dar guvernele ulterioare s-au opus, până în 2011, când a avut loc dezastrul nuclear de la centrala Fukushima (Japonia). Cancelarul Angela Merkel (CDU) a anunțat atunci accelerarea programului de denuclearizare a energiei.
Procesul de dezmembrare a centralelor nucleare comuniste este complex uneori pentru că informațiile s-au „pierdut” în timpul reunificării, a explicat Christian von Hirschhausen de la think tank-ul DIW. O problemă o reprezintă și costurile, evaluate inițial la 23 de miliarde de euro, dar care sunt prognozate acum mult în creștere. În total, Germania trebuie să dezafecteze 29 de reactoare nulceare…
Legalizarea consumului de canabis
În octombrie 2022, guvernul german a publicat proiectul de legalizare a canabisului pentru adulți, apoi, în martie 2023, Ministrul Sănătății, Karl Lauterbach, a declarat că planurile privind legalizarea au primit „un feedback foarte bun” din partea Comisiei Europene, brațul executiv al UE (https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/consumul-de-canabis-ar-putea-fi-legalizat-in-germania-in-cateva-saptamani-un-proiect-de-lege-va-fi-introdus-in-parlament–348844.html): conform proiectului, canabisul nu mai este clasificat ca stupefiant, iar cetățenii cu vârsta de peste 18 ani pot avea asupra lor până la 30 de grame de canabis pentru uz personal. De asemenea, consumatorii sunt liberi să cultive acasă până la trei plante, iar magazinele și farmaciile autorizate ar putea vinde produse din canabis.
Germania devine astfel cea mai mare piață națională de canabis reglementată din lume și prima țară din UE care permite vânzarea comercială a canabisului, ceea ce ar putea avea implicații majore pentru întregul bloc comunitar. Aproximativ 4 milioane de persoane din Germania au consumat canabis în 2021, iar un sfert dintre toți tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani din țară l-au încercat, potrivit lui Lauterbach, care a precizat că scopul lor este de a crește supravegherea publică și de a reduce infracțiunile legate de droguri. Se estimează că legalizarea drogului ar putea crea 27.000 de noi locuri de muncă și ar aduce un plus de 4,7 miliarde de euro pe an din venituri fiscale, contribuții la asigurări sociale și economii la urmărirea penală, potrivit unui studiu al Universității Heinrich Heine din Dusseldorf.
Participare la cursa pentru minerale critice
Cea mai mare economie a Europei a rămas în urmă în cursa pentru minerale critice, în parte din cauza ”dezgustului” față de afacerile murdare ale mineritului, precum și a încrederii în piața deschisă, spun oficialii guvernului german (Cancelarul Scholz caută materii critice în America de Sud (cursdeguvernare.ro), postat pe 30 ianuarie 2023. Acest lucru a condus la o dependență față de China, care a investit mult în sectorul minier din America de Sud, bogată în resurse și în prelucrarea mărfurilor. Acum însă, cererea în creștere pentru minerale esențiale și preocupările geopolitice declanșează un impuls pentru a asigura și diversifica mai bine aprovizionarea, de exemplu prin acorduri de preluare, participații în mine sau, eventual, stabilirea propriei capacități de procesare a Germaniei.
Cu industria sa auto puternică, Germania este deosebit de atentă să asigure mai mult litiu, metal necesar fabricării bateriilor pentru vehicule electrice: Argentina și Chile se află în vârful „triunghiului de litiu” al Americii de Sud, continent care deține cel mai mare depozit de metal ultra-ușor din lume. Noul acord germano-chilian, care înlocuiește un parteneriat vechi de zeci de ani, își propune să intensifice cooperarea, de exemplu printr-un forum bilateral anual și instrumente de stat pentru promovarea comerțului, cum ar fi garanțiile pentru investiții.
„Având în vedere preocupările de mediu, de muncă și sociale cu privire la minerit – care au stârnit furie și au zădărnicit proiectele din sector – standardele înalte ale Germaniei au făcut-o un partener ideal… Vrem să ajutăm Chile pe drumul către un sector minier sustenabil”, a spus Olaf Scholz într-o conferință de presă cu omologul său chilian la Santiago de Chile, în etapa a doua a turneului său sud-american.
Un nou act care a intrat în vigoare în 2023 insistă că standardele înalte trebuie respectate în lanțurile de aprovizionare ale companiilor. ”Germania a dorit, de asemenea, să se asigure că mineritul generează mai multe locuri de muncă în țările sursă. Există această expresie – extractivism – că totul este doar extras din pământ. Dar asta nu este un lucru bun, când asta este tot ce se întâmplă. Întrebarea este: ne putem asigura că prima rundă de procesare, care generează sute, dacă nu mii de locuri de muncă, poate avea loc în țările sursă?”, spune cancelarul Scholz. O societate mixtă de litiu boliviano-germană, creată în 2018, s-a prăbușit în 2020, pe fondul tulburărilor politice interne din Bolivia.
Tendințe demografice…
În Germania, aproape un locuitor din patru are un istoric legat de migrație – fie că a venit el însuși dintr-o altă țară, fie că este descendent al unor imigranţi – arată datele prezentate pe 20 aprilie 2023 de Oficiul Federal de Statistică (Destatis) (Germania – 24,3% din populație, migranți sau descendenți ai acestora (cursdeguvernare.ro): este vorba despre 20,2 milioane de persoane, reprezentând 24,3% din totalul populaţiei, cu 1,2 milioane (6,5%) mai mult decât în 2021, când reprezentau 23%. În statistică sunt cuprinse persoanele care au emigrat în Germania începând din 1950, precum şi descendenţii lor direcţi, adică a „doua generaţie”.
Eforturile Germaniei de a deveni mai atrăgătoare pentru talente se izbește de afinitățile culturale profund înrădăcinate, ceea ce explică de ce această țară figurează într-un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică doar ca a 15-a cea mai atractivă țară pentru muncitorii străini.
Analiștii estimează că piața forței de muncă din Germania ar putea ajunge la un deficit de șapte milioane de lucrători până în 2035: „Avem nevoie de forță de muncă și de imigrarea lucrătorilor calificați din țări terțe”, a declarat Vanessa Ahuja, de la Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania. Obiectivul instituției este atragerea a cca 400.000 de noi profesioniști pe an. Această ofertă nu este însă destinată refugiaților adesea săraci, de obicei subeducați, care fug din țări precum Afganistan, Siria și Irak, și care au constituit majoritatea celor aproape 250.000 de solicitanți de azil în 2022…
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Foto: Wikipedia