Muzeul Municipiului București a primit recent Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri”. Distincția a fost acordată „pentru efortul depus în vederea păstrării identității naționale și a răspândirii valorilor culturale românești, pentru dăruirea cu care s-a implicat în organizarea de evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri”.
Munca susținută dedicată Centenarului, care a fost astfel remarcată și evidențiată prin decernarea acestei medalii aniversare, s-a reflectat în concretizarea unui program complex care a inclus realizarea unor expoziții, emisiuni filatelice, proiecte de cercetare, conferințe publice, filme documentare și lansarea unor proiecte editoriale.
Dintre expozițiile realizate și care au putut fi văzute de public enumerăm: „Fizionomii unificatoare. «Toți în unu» – povestea unui proiect de țară”, (Palatul Suțu, 17 noiembrie 2017 – 28 februarie 2019); „Bucureștii sub ocupație (1916-1918)”, (Palatul Suțu, 31 august-29 octombrie 2017; „Leipzig-București-Lipscani: o poveste europeană”, (Primăria orașului Leipzig, 6-15 martie 2018; Gara Centrală din Leipzig, 12 aprilie-6 mai 2018; Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, 17 mai-30 iulie 2018 și prezentarea filmului documentar la ICR Viena; „Războiul între mit și artă”, (Palatul Suțu, 5 aprilie-24 iunie 2018).
Proiectele de emisiuni filatelice, realizate în colaborare cu Romfilatelia, care s-au bucurat de succes sunt: „Renașterea României în Pictură”, „Miniaturi în arta bisericească”, „Un secol de istorie. Făuritori ai Marii Uniri”, „Nicolae Minovici – 150 de ani de la naștere”, „Avangardă literară românească” și „Mihai Kogălniceanu – lider al culturii și istoriei moderne”.
Un amplu proiect de cercetare a fost reconstituirea fizionomică a craniului istoric care a aparținut lui Mihai Viteazul. Această reconstituire a fost inclusă în expoziția „Fizionomii unificatoare. «Toți în unu» – povestea unui proiect de țară” și este și în prezent în expunere permanentă la Palatul Șuțu.
De asemenea, o serie de evenimente publice au fost organizate în cadrul proiectului „Idei în Agora” și coordonate de Sorin Antohi cu următoarele teme: „România Mare 2.0 – De la insula de latinitate la arhipelagul global” (Simpozion, 23-24 noiembrie 2018); „Identități colective: limitele paradigmei naționale” (Conferință, 16 octombrie 2018); „Ideile României Mari“, Colocviu, 20 octombrie 2018); „Cântarea României Mari. Dezbatere despre memorializarea festivă a Centenarului” (Conferință, 18 decembrie 2018). Toate aceste evenimente s-au desfășurat la Casa Filipescu-Cesianu, din componența MMB.
Aparițiile editoriale au fost: „Leipzig-Bukarest-Leipziger Străße: eine europäische Geschichte / Leipzig – București – Lipscani – o poveste europeană” (volum disponibil doar limba germană), dr. Adrian Majuru (editor), dr. Dan Pîrvulescu, dr. Daniela Lupu, Editura MMB, 2018; „«Toți în unu» – Povestea unui proiect de țară”, editor coord. dr. Adrian Majuru, Editura MMB, 2019; „Bucureștii în primele decenii ale României Mari”, editor coord. dr. Adrian Majuru, Editura MMB, 2018.
Filmele documentare realizate în anul 2018 – „Evrei eroi în Primul Război Mondial”, „Leipzig – București – Lipscani, 200 de ani de poveste europeană”, „Mihai Viteazul și povestea reconstruirii chipului său”, „Pictori evrei în Primul Razboi Mondial”, „Memoria Cinematografică a Marelui Război 1914-1916”, „Femeile în razboi și pace – Regina Maria a României” și „București – 100 de ani” – rulează și în prezent în cadrul Cinema Museion, resursă disponibilă și online pe site-ul muzeului.
„Pentru cele cinci-șase generații care s-au scurs între 1800 și 1920, harta viitorului a fost proiectul statului național unitar român, iar instrumentul de lucru se numea <<Toți în Unu>>. Iar începutul acestui drum s-a numit profesionalizare și s-a investit enorm în factorul uman. Din neantul valah al anilor 1800, a apărut o țară nouă în cincizeci de ani cu instituții moderne consolidate deplin peste alți cincizeci de ani. Iar acest lucru a fost posibil prin educație, pedagogie, școlarizare și, evident, profesionalizarea continuă a populației sale. Se impune ca operațiunea de reconstruire să înceapă cu o unealtă nouă, o creație de nou superior, cu funcție de surpriză invincibilă. Iar această unealtă nouă este reprofesionalizarea. României îi trebuie astăzi o „hartă a viitorului” deoarece în ultimii 30 de ani de libertate de opinie și de atitudine, foarte puține au fost demersurile pozitive, susținute prin argumente constructive, cu repere clare și etape care trebuie urmate. Un proiect de țară nu se poate înfăptui decât printr-o populație sănătoasă, educată și bine informată, demers la care Muzeul Municipiului București se străduiește să contribuie zi de zi prin munca susținută pe care o desfășoară”, a declarat Adrian Majuru, istoric, antropolog, manager al MMB.