– o amplă pledoarie pentru recuperarea istorică și culturală a precursorului suprarealismului Demetru Dem. Demetrescu Buzău –
Continuăm astăzi cu o sinteză a Simpozionului Internațional „Urmuz 140-100”, derulat în zilele de 17, 18 și 19 martie 2023 în orașul natal al scriitorului de avangardă Demetru Dem. Demetrescu Buzău. Organizat de Asociația Culturală „Curtea de Argeș” și Revista „Curtea de la Argeș” (prin acad. Gheorghe Păun), cu sprijinul Consiliului Județean Argeș și al Primăriei Municipale Curtea de Argeș, dar bucurându-se, totodată, și de susținerea Academiei Române, a Muzeului Literaturii Române și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, acesta a fost văzut drept o manifestare unică în spațiul cultural argeșean – mai ales în Cetatea Basarabilor. Explicația este simplă: dincolo de anvergura dictată de numele mari participante, au tronat diversitatea și complexitatea activităților înscrise în programul dedicat celor trei zile.
Acest eveniment a avut, dacă putem spune așa, trei puncte culminante. Menționăm, în primul rând (în ordinea amplorii lor), expoziția internațională de portrete intitulată „Urmuz văzut de graficienii lumii”, care a fost „patronată” de Nicolae Ioniță, sub umbrela Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala Prahova, a Muzeului Literaturii Române din București și a Bibliotecii Academiei Române. Cele peste 180 de portrete ale scriitorului argeșean, în ipostaze imaginate de graficieni provenind din 60 de țări, au fost expuse la Curtea de Argeș – C.C.A. „George Topîrceanu”, unde au putut fi admirate duminică, în ultima zi a evenimentului. În acest context, Muzeul Național al Literaturii Române a sprijinit apariția unui album de colecție, cuprinzând toate aceste lucrări și câteva date biografice despre fiecare artist în parte. Expoziția a fost vernisată în prezența unui public numeros și susținută cu intervenții de câțiva dintre invitații la cuvânt. Rapsodul popular craiovean Ion Creţeanu (care a primit titlul de TEZAUR UMAN VIU) și pianista Corina Vlad Diaconescu au asigurat ambianța muzicală, iar discuțiile au continuat, la o cafea, pe marginea cărților expuse.
O a doua parte importantă a constituit-o sâmbătă seara, tot la C.C.A. „George Topîrceanu” (cu intrare liberă – un regal pentru argeșeni, de ziua scriitorului), punerea în scenă a piesei „Urmuz”, de Valeriu Butulescu, în regia Monei Gavrilaş și în interpretarea magistrală a actorilor de la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești. Pe muchia dintre comedie și dramă, cu vădite accente politice și erotice – dat fiind faptul că se fac trimiteri la textele urmuziene „Ismaïl și Turnavitu”, „Pâlnia și Stamate” și „Fuchsiada”, privitorul este invitat în universul mic al lui Mitică, acolo unde devine martorul frământărilor și meditațiilor de natură filozofică asupra vidului interior, asupra sensului existenței și asupra rolului pe care-l are un scriitor. Tot acest zbucium se derulează sub conștientizarea necesității morții – văzută, probabil, ca o formă de eliberare din ghearele angoasei. Deși a existat un oarecare scepticism cu privire la interesul pe care aveau să-l arate locuitorii Orașului Regal față de o piesă atât de complexă, creată în jurul unui autor al cărui nume abia de curând a început să le sune cunoscut, sala de spectacol s-a ocupat aproape integral, semn că eforturile acad. Gheorghe Păun de a-l recupera pe Urmuz nu au fost în zadar. Publicul s-a întâlnit cu personajele urmuziene, a empatizat cu destinul lor care, odată scris pe hârtie, nu mai poate fi schimbat, dar, mai ales, a avut șansa de a cunoaște o fărâmă din personalitatea unicului Urmuz. După îndelungi aplauze, organizatorul simpozionului a urcat pe scenă, alături de distribuție, și le-a împărțit actorilor cărți din cele apărute cu acest prilej de excepție al marii sărbători. Concluzia sa a fost: „Urmuz este parte din noi. Din păcate sau din fericire, urmuzismul ne înconjoară și este pretutindeni. Pe de altă parte, Urmuz nu este foarte cunoscut în Curtea de Argeș, dar nici în restul României, și asta chiar este din păcate, pentru că vorbim despre unul dintre cei mai cunoscuți în lume scriitori români și noi avem șansa de a se fi născut aici. Toate curentele avangardiste, futuriste, absurde, suprarealiste ale secolului și l-au asumat ca predecesor. Anul Urmuz are momente și la București, cum a fost cel de la Muzeul Național al Literaturii Române sau, pe 30 martie, când expoziția de aici va fi vernisată și la Biblioteca Academiei Române. Mi-aș dori foarte mult ca Teatrul Alexandru Davila să ajungă cu această piesă, care s-a jucat în premieră la Curtea de Argeș, și la Buzău, locul unde s-a născut tatăl lui Urmuz”.
Deși nu obișnuiește să vorbească pe scenă la finalul pieselor, Valeriu Butulescu a dorit ca, de această dată, să sublinieze câteva aspecte: „Este o piesă modernă, pentru că Urmuz însuși este un scriitor modern, chiar dacă a murit acum 100 de ani. Cred că orice spectator care a urmărit atent această piesă pleacă impresionat de existența tragică a acestui om și, în măsura în care îi cunoaște biografia, înțelege și acțiunea. Și, dacă ceva nu înțelege, acest text are menirea să îl îndemne să afle. Nici Brâncuși nu a fost înțeles la vremea lui, nici acum nu este pe deplin înțeles. Dar cei din Târgu Jiu sunt foarte mândri de el pentru că știu că are o dimensiune internațională și că, prin numele lui, omul acesta le sfințește locul. Aceeași situație este și la Urmuz, în raport cu municipiul Curtea de Argeș.”.
Mai apoi, regizoarea Mona Gavrilaș a concluzionat: „A fost și nu a fost dificil, în același timp, pentru că toate spectacolele mele sunt bazate pe emoție. Am lucrat ceva la text, dar am avut noroc de o echipă extraordinară de actori la Pitești. Nu este greu să lucrez cu sufletul, din moment ce fac asta de 20 de ani. Mi se pare cumva firesc. Teatrul care nu are suflet nu îl înțeleg și, deci, pentru mine, nu are rost!”.
În fine, cea de-a treia inițiativă semnificativă din cadrul acestui simpozion a reprezentat-o, vineri, 17 martie, „Prima zi” a timbrului și completului poștal „Urmuz”, cu dedicație pentru filateliști, însoțită de prezentarea albumului „Pe Argeș în Sus. De la Meșterul Manole la Urmuz”, apărut prin Romfilatelia, la inițiativa Consiliului Județean Argeș.
Fiindcă am ajuns la ziua debutului, așa cum spuneam într-un material anterior, deschiderea oficială a Simpozionului „Urmuz 140-100” s-a petrecut în Sala de Consiliu a Primăriei Municipale, în mijlocul unei audiențe numeroase, cu participarea unor personalități precum ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, președintele C.J. Argeș, Ion Mînzînă, vicepreședintele C.J. Argeș, Adrian Dumitru Bughiu, academicianul Ion Pop, profesorul universitar de limba şi literatura română la Universitatea „L’Orientale” din Napoli, Giovanni Rotiroti, directorul general Romfilatelia, Cristina Popescu, deputatul Mircia Chelaru (de altfel, prezent și în 2022 la un preambul al Anului Urmuz – de Ziua Revistei Curtea de la Argeș, când s-a întâlnit pe scena C.C.A. cu marele compozitor Eugen Doga) și alți oameni de cultură, atât din spațiul local, cât și din cel național ori internațional. Momentul a fost moderat de cel numit, pe bună dreptate, „sufletul” manifestărilor, acad. Gheorghe Păun.
Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, s-a arătat bucuros și onorat să ia parte la acest eveniment. Iată cum a definit acesta inițiativa: „Este de domeniul miracolului și cred că Urmuz, de acolo de unde este, se miră mai mult decât oricine de ceea ce a putut să se întâmple cu opera lui, care este foarte mică, dacă vorbim despre întindere, dar atât de transformatoare pentru literatură, încât astăzi avem congrese. Este excepțional ceea ce întâmplă la Curtea de Argeș, cu atât mai mult cu cât este posibil ca noi să fi avut primul – poate – scriitor suprarealist din literatura europeană. Vă felicit pentru că îi duceți memoria mai departe!”.
La rândul său, președintele C.J. Argeș, Ion Mînzînă, a vorbit despre modul în care Urmuz se alătură celorlalte mari valori ale județului: „Vă mulțumesc, domnule ministru Lucian Romașcanu, pentru că ați răspuns invitației noastre! Salut prezența d-lui academician Ion Pop, a d-nei Cristina Popescu, director general Romfilatelia, a d-lui deputat Mircia Chelaru, ca și a celorlalți distinși invitați. Mulțumesc d-lui academician Gheorghe Păun, care a reușit să ne insufle și nouă pasiunea pentru Urmuz. Cu ocazia acestui eveniment, Consiliul Județean Argeș a editat albumul filatelic aniversar Pe Argeș în Sus. De la Meșterul Manole la Urmuz, pentru că 2023 este Anul Urmuz în Argeș. Susținem dezvoltarea și promovarea turistică a județului, precum și activitatea culturală, iar demersul d-lui academicianului Gheorghe Păun de recuperare culturală și istorică a lui Urmuz se alătură eforturilor noastre, motiv pentru care considerăm acest parteneriat pe cât de necesar, pe atât de onorant. Cu primele capitale ale Țării Românești – Curtea de Argeș și Câmpulung – cu prima Mitropolie a Ţării Româneşti, cu bijuteria arhitecturală Mănăstirea Curtea de Argeș, dar și cel mai frumos drum din lume – Transfăgărășan și Barajul Vidraru, Cetatea Poienari – veritabila cetate a lui Dracula, Muzeul Golești, Vila Florica, dar și cu bogatele tradiții și meșteșuguri, Argeșul vă invită să îl descoperiți! Aici este cu adevărat vatra acestei țări. Închei prin a ura mult succes tuturor invitaților și participanților la seminar. Vă mai așteptăm, ori de câte ori doriți, în județul Argeș!”
Secundul său, Adrian Dumitru Bughiu, a transmis: „Ne bucurăm că noi, Consiliul Județean Argeș, facem parte dintre organizatorii acestui proiect, pentru a aduce în conștiința publică argeșeană, și nu numai, personalitatea celui care a fost mult prea puțin cunoscutul URMUZ – mult mai familiar peste hotare, decât în România și în Argeș, acolo unde opera sa creează efervescență literară. Acest lucru reprezintă un imbold pentru noi de a promova personalități mai puțin cunoscute. În ceea ce privește viața și opera lui Urmuz, cred că aceasta poate face parte și din programa școlară de liceu…”
Participanților la acest Simpozion le-au fost oferite insigna cu chipul lui Urmuz, dar și Medalia Urmuz 2023. În cele trei zile s-au derulat comunicări pe teme urmuziene. Între cei înscriși la cuvânt s-au numărat Ion Pop, Lucian Costache, Marian Nencescu, Giovanni Rotiroti și alte nume care se regăsesc în volumul de conferință al evenimentului.
Cristina MINCU
