La doi ani de la adoptarea unei directive europene, statele blocului comunitar întârzie să sporescă protecția avertizorilor de integritate. Niciun stat din UE nu a respectat termenul de 17 decembrie pentru transpunerea în legislația națională a directivei privind avertizorii, menită să sporească protecția celor care raportează încălcări ale legislației UE.
În aprilie 2018, Comisia Europeană a prezentat un pachet de inițiative, inclusiv o directivă privind protejarea avertizorilor. Directiva a fost adoptată la 23 octombrie 2019 și a intrat în vigoare două luni mai târziu. Directiva a fost creată pentru a crește protecția avertizorilor din cauza abordării „neuniforme și fragmentate” la nivel național, a anunțat Comisia, adăugând că „denunțătorii sunt adesea descurajați să-și raporteze preocupările, de teamă de represalii”.
„Denunțătorii sunt oameni curajoși, dispuși să scoată la iveală activități ilegale – adesea cu un mare risc pentru cariera și mijloacele lor de existență – pentru a proteja publicul de fapte rele. Ei merită recunoaștere și protecție pentru acțiunile lor curajoase. Fac un apel la statele membre să transpună fără întârziere noile reguli”, a declarat Věra Jourová, vicepreședintele Comisiei pentru valori și transparență.
Pachetul de inițiative creează un cadru juridic cuprinzător pentru avertizori, inclusiv canale de raportare accesibile, consolidarea obligației de confidențialitate, interzicerea represaliilor împotriva avertizorilor și stabilirea unor măsuri de protecție specifice. Din 27 de țări, 24 au procedurile încă în curs de desfășurare, iar trei nici nu au început, arată datele prelucrate de EU Whistleblowing Monitor.
Germania nu a transpus încă directiva, dar noul guvern de coaliție a promis că va „pune accent” pe abordarea problemei. Guvernul anterior nu a reușit să implementeze legislația din cauza unui impas între partenerii de coaliție conservatori (CDU/CSU) și social-democrați (SPD).
Slovenia nu a transpus directiva și nici măcar nu a fost supusă consultării publice, proces care durează cel puțin o lună. La începutul lunii decembrie, Ministerul Justiției a declarat că face obiectul unei „coordonări interdepartamentale”, urmărind să treacă proiectul de lege până în primăvară.
În Croația, guvernul a trimis propunerea legală în procedura parlamentară, dar cu parlamentul în vacanță, nu pare probabilă nicio acțiune decisivă până în februarie.
În primăvara anului trecut, guvernul României a început să adopte directiva în legislația națională și a fost declarată „țară model” pentru avertizori. Cu toate acestea, nu există informații dacă legea a fost adoptată sau starea ei actual, notează Euractiv.
În Cehia, autoritățile nu au respectat termenul specificat, iar ONG-urile locale au cerut noului guvern să-l implementeze cât mai curând posibil. Cu atât mai mult cu cât protecția avertizorilor și reforma necesară legată de directivă este inclusă în Planul național de redresare al țării.
Alte satte care încă nu au implementat directiva sunt Belgia, Malta, Polonia și Spania, în timp ce Cipru, Ungaria și Luxemburg nici nu au început.
Conform directivei, fiecare companie sau organism public cu 250 sau mai mulți angajați trebuie să își implementeze propria politică de raportare pentru avertizare. Din 2023, directiva se va aplica entităților cu 50 sau mai mulți angajați.
Acesta acoperă dezvăluirea încălcărilor legislației UE în domenii precum serviciile financiare, achizițiile publice, siguranța și conformitatea produselor, mediul, securitatea radiațiilor și nucleare, bunăstarea animalelor, sănătatea publică, confidențialitatea și datele personale, ajutorul de stat și dreptul concurenței, printre altele. Persoanele care raportează încălcările vor fi protejate de concediere, suspendare, retrogradare și orice alt fel de consecință. Această protecție este extinsă către orice angajat, antreprenor, acționar sau furnizor.
Avertizorii sunt obligați să urmeze o procedură de alertă în trei etape, inclusiv o alertă internă, o alertă către autorități în cazul în care nu se iau măsuri interne în termen de trei luni și, în final, dacă nu se întâmplă nimic, o dezvăluire publică completă.
Directiva a fost supusă unor critici intense. În februarie 2019, 77 de organizații independente de presă și anticorupție au declarat că directiva „nu este suficient de bună” și nu garantează protecție la nivel înalt, iar procesul ar putea împiedica mass-media să joace un rol vital în descoperirea faptelor greșite și în tragerea la răspundere a faptelor de corupție. În plus, au existat îngrijorări că de fapt sistemul în treipași ar descuraja avertizorii să vorbească de teama represaliilor, punându-i în situația de a fi nevoiți să raporteze abaterile chiar celor care ar putea facilita acest lucru.
ONU și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, un organism internațional de supraveghere a drepturilor omului, au cerut protecție sporită în cadrul directivei și ca avertizorii să poată dezvălui faptele greșite în modul cel mai potrivit pentru ei.
În ciuda acestor atitudini internaționale și a celor doi ani scurși de la adoptarea Direcvei, statele europene nu manifestă niciun interes să sporească protecția acordată prin lege celor ce dau alarma vizavi de fapte nelegale.