Dependența de uraniul îmbogățit rusesc
Într-un raport din 11 martie 2023, organizaţia Greenpeace a denunţat legătura de „dependenţă” a Franţei faţă de sectorul nuclear rus, care nu este vizat de sancţiunile internaţionale, spre deosebire de hidrocarburi (https://www.stiripesurse.ro/rusia-uraniu-franta-greenpeace_2841145.html). Greenpace a dezvăluit că Franţa a primit din Rusia „o treime din uraniul îmbogăţit necesar funcţionării centralelor nucleare franceze timp de un an”, o triplare a cantității importate de Franța în 2022, potrivit organizaţiei.
Imediat, Guvernul francez a respins argumentele Greenpeace, asigurând că Franţa „nu depinde în nici un fel de Rusia pentru funcţionarea parcului său electro-nuclear” şi „a ştiut să-şi diversifice sursele de aprovizionare”. În replică, Pauline Boyer, responsabilă Greenpeace cu campania privind energia nucleară şi tranziţia energetică a declarat: „Dacă guvernul Franței vrea să fie în coerenţă cu sprijinul său pentru populaţia ucraineană, el trebuie să rupă toate contractele cu Rosatom”.
În pofida acestei situații, pe 20 martie 2023, un cargou a descărcat în portul Dunkerque alți 25 de cilindri de uraniu îmbogățit, provenit din Rusia, „o nouă ilustrare a faptului că industria nucleară franceză continuă să facă comerţ cu uraniu cu Rosatom”, gigantul public rus în domeniul nuclear, a arătat Pauline Boyer; cilindrii au fost apoi “încărcaţi în zece camioane cu destinaţia centralei nucleare Pierrelatte, în departamentul Drôme”. Aceasta a fost, potrivit Greenpeace, a șaptea livrare de uraniu îmbogățit către Franţa, provenind din Rusia, de la începutul invaziei asupra Ucrainei, pe 24 februarie 2022…
Pactul de 100 de zile pentru viață și muncă
Pe 17 aprilie 2023, preşedintele Emmanuel Macron a anunțat într-un discurs televizat un termen de 100 de zile pentru ca Guvernul să propună măsuri privind condiţiile de muncă, lege şi ordine publică, educaţie şi sănătate (https://cursdeguvernare.ro/presedintele-macron-propune-un-nou-pact-viata-munca.html): termenul pentru prezentarea acestui plan este 14 iulie 2023, dată la care liderul de la Paris speră să-și relanseze mandatul care este și ultimul: „La 14 iulie, trebuie să fim capabili să facem un bilanţ”, a spus Macron, referindu-se la Ziua Bastiliei (cucerirea fortăreţei la 14 iulie 1789), Ziua Naţională a Franţei. „Avem în faţa noastră 100 de zile de linişte, unitate, ambiţie şi acţiune pentru Franţa”, a declarat el, arătând că şi-a pus în joc reputaţia de reformator pe modificările aduse sistemului de pensii, despre care a spus că sunt necesare pentru a evita deficitul de miliarde de euro în fiecare an până la sfârşitul acestui deceniu.
Macron a mai declarat că regretă faptul că modificările nu au fost susţinute de publicul larg: „Este acceptată această reformă? Evident că nu… În pofida lunilor de discuţii, nu s-a ajuns la un consens şi regret aceasta. Trebuie să tragem toate învăţămintele din asta… există furie în rândul populaţiei, întrucât locurile de muncă nu pot face faţă creşterii costului vieţii: această cerere de justiţie socială şi de înnoire a vieţii democratice trebuie ascultată, iar răspunsul nu poate sta în imobilism sau extremism”.
Acesta este motivul pentru care a propus acestn nou „pact social” împreună cu patronatele şi sindicatele, pentru a discuta „fără limite sau tabuuri” o serie de „probleme esenţiale”, printre care a menţionat salariile, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi distribuirea bogăţiei.
Preşedintele francez a oferit puţine detalii despre foaia de parcurs la care doreşte ca Guvernul să lucreze, dar a spus că ar trebui să îmbunătăţească condiţiile de muncă şi să înăsprească legile privind imigraţia. Emmanuel Macron anunțat trei capitole importante: 1. Munca; 2. Justiția și ordinea; 3. Progresul (sănătate și educație).
Vorbind imediat după discursul lui Macron, şeful celui mai mare sindicat din Franţa, Laurent Berger de la CFDT, a afirmat că discursul prezidenţial a fost „complet gol” şi nu a reuşit să răspundă furiei din ţară: „Este un fel de vid, nu există nimic acolo, ne aşteptam la altceva”, a spus Berger, adăugând că sindicatele vor fi dispuse să discute cu Guvernul după Ziua Muncii, la 1 mai, după o perioadă de „decenţă” pentru a lăsa furia muncitorilor să se calmeze. Lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a afirmat și ea că Emmanuel Macron este „blocat într-o lume paralelă”.
Reforma „profund nedreaptă” a pensiilor
Pe 16 aprilie 2023, președintele Republicanilor din regiunea Hauts-de-France, Xavier Bertrand, a denunțat reforma „profund nedreaptă” a pensiilor și a pledat pentru o „politică radical diferită. Cred de la început că am putea face foarte clar altfel cu privire la această reformă a pensiilor, iar Guvernul a renunțat la dialogul social (https://fr.news.yahoo.com/retraites-xavier-bertrand-estime-gouvernement-111035235.html)”, în timp ce reforma realizată de executiv se confruntă cu opoziția principalelor sindicate.
Xavier Bertrand este în favoarea prelungirii stagiului de cotizare mai degrabă decât a creșterii vârstei de pensionare, așa cum prevede actuala reformă; el a pledat, de asemenea, pentru o „schimbare de metodă și o politică radical diferită. Suntem într-un moment extrem de critic (…), iar macronia uită în acest timp să denunțe tăcerea Frontului Național” (rebotezat Mitingul Național în 2018).
Seceta cronică
Franța se confruntă cu restricții după cea mai secetoasă iarnă 2022-2023 din ultimii 60 de ani și mai multe de zile fără precipitații semnificative (https://cursdeguvernare.ro/stare-alerta-franta-seceta-restrictii-din-martie.html, postat pe 22 februarie 2023): „luna februarie 2023 s-a încheiat cu un deficit pluviometric de peste 50%, ceea ce o va face să devină una dintre lunile februarie cele mai uscate înregistrate vreodată”, a anunţat Meteo-France.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR