De la instituirea Mecanismului de redresare și reziliență, contextul geopolitic s-a schimbat considerabil. Invazia rusă a Ucrainei a avut un impact drastic asupra societății și economiei Uniunii Europene. În plus, pe fondul unor perspective economice mondiale de stagnare economică și creștere a inflației, provocările geopolitice sunt fără precedent. Una dintre soluțiile propuse încă din primele zile ale conflictului armat din Ucraina a fost reducerea dependenței UE de combustibilii fosili importați din Rusia. Comisia Europeană și statele membre din Comunitatea Economică Europeană au ca punct de referință pachetul de soluții „Pregătiți pentru 55” din cadrul Pactului Verde European, precum și creșterea utilizării surselor regenerabile și îmbunătățirea în continuare a eficienței energetice. La 18 mai 2022, Comisia a publicat Planul REPowerEU care stabilește acțiuni europene comune în acest domeniu, completând măsurile luate în ceea ce privește securitatea aprovizionării și stocării energetice. Măsurile incluse în planul REPowerEU permit realizarea de economii de energie, prin diversificarea aprovizionării cu energie și prin dezvoltarea accelerată a energiei din surse regenerabile care ar urma să înlocuiască combustibilii fosili în locuințe, în industrie și pentru generarea de energie electrică. În acest fel se va grăbi eliminarea treptată a importurilor de combustibili fosili din Rusia. De asemenea, acest lucru va reduce, în timp, prețurile energiei electrice și importurile de combustibili fosili.
Prin Mecanismul de redresare și reziliență, instrument central al Planului REPowerEU, se vor urmări obiectivele de a asigura o energie curată, diversificată și la prețuri accesibile pentru utilizatorii europeni. Pentru a accelera tranziția la o energie curată în Europa, ponderea surselor regenerabile în portofoliul energetic trebuie să crească accelerat. Astfel, trebuie luate măsuri pentru a reduce blocajele legate de infrastructură și reglementări, precum și penuria de forță de muncă în domeniul energetic. Diversificarea aprovizionării cu gaze se poate face prin creșterea cantității de importuri de gaz natural lichefiat și a importurilor prin conducte de la furnizori din afara Rusiei, precum și prin creșterea producției de biometan și hidrogen verde. La nivelul consumatorilor casnici și industriali, economiile de energie pot fi obținute în interiorul clădirilor, în domeniul transporturilor și industriei, precum și la nivelul sistemului energetic prin creșterea eficienței consumului.
Cercetarea economică și de afaceri este chemată să ajute la identificarea soluțiilor concrete la provocările unei noi paradigme energetice în Uniunea Europeană. În acest context, revista Amfiteatru Economic a invitat cercetătorii cu preocupări în domeniu să propună spre publicare pentru numărul 64 al revistei lucrări originale care contribuie la îmbogățirea cunoștințelor disponibile și la o mai bună înțelegere a implicațiilor planului strategic REPowerEU.
În cadrul acestui număr al revistei avem 11 articole pe diferite teme de interes, astfel:
Lucrarea „Alinierea politicilor publice la obiectivele programului REPowerEU prin adoptarea soluțiilor EESS: o abordare bazată pe modelul de acceptare a tehnologiei”, cercetează perspectiva creșterii eficienței energetice la nivelul consumatorilor casnici din România prin adoptarea dispozitivelor inteligente pentru controlul consumului de energie (EESS). Cercetarea are la bază modelul extins de adoptare a tehnologiei și analizează comportamentul consumatorilor din România cu privire la intenția de utilizare a soluțiilor EESS, în raport cu trei factori principali de influență (conștientizarea, considerentele privind protecția mediului și politicile publice) moderați de factorii demografici. Rezultatele cercetării sugerează că toți predictorii luați în considerare influențează în mod pozitiv intenția comportamentală de utilizare a EESS, cel mai mare efect avându-l politicile publice, urmate de conștientizare. Mai mult, atitudinea privind adoptarea EESS diferă în funcție de vârsta și nivelul venitului mediu. De asemenea, prin intermediul modelului IMPA (Matricei Importanță – Performanță) sunt formulate o serie de direcții de intervenție managerială adresate cu precădere autorităților, în scopul alinierii politicilor publice din România la obiectivele programului REPowerEU
Articolul „Planul REPowerEU și principalele provocări în tranziția către energia regenerabilă în România”, se concentrează pe partea legată de tranziția energetică verde din cadrul REPowerEU, prin investigarea percepției companiilor românești cu privire la înlocuirea favorabilă a combustibililor fosili pentru a reduce emisiile și dependența. Prin aplicarea un studiu cantitativ, având datele primare colectate cu ajutorul unui sondaj în rândul managerilor de la companii din cinci dintre cele mai mari industrii energofage din România și a prelucrîrii cu ajutorul modelării ecuațiilor structurale (SEM), s-a observat că obstacolele de piață (economice), tehnologice și administrative afectează cu un impact major implementarea tehnologiilor de energie regenerabilă în România.. Rezultatele cercetării contribuie la creșterea gradului de conștientizare a înlocuirii combustibililor fosili prin accelerarea tranziției energetice curate a României și prin luarea în considerare a potențialului mare pe care țara îl are pentru a face această schimbare.
Implicarea managerială și percepția asupra necesității de adaptare și ajustare a activității hoteliere în fața crizei energetice, pe calea reducerii consumului de energie, în cadrul planului REPowerEU, a fost puțin abordată în literatura de specialitate, fiind o temă de mare actualitate. Astfel, prezenta cercetare „Provocări manageriale cu privire la utilizarea eficientă a resurselor energetice în industria hotelieră” vine să umple acest gol, cu un studiu calitativ dedicat analizei modului în care managerii din hotelurile situate în București percep criza energetică. Ca rezultate importante ale studiului, sunt de menționat: evidențierea percepției privind criza energetică și impactul acesteia la nivelul unităților hoteliere, dar mai ales identificarea acțiunilor implementate sau vizate de managementul unităților hoteliere pentru reducerea consumului de energie, prin: monitorizarea consumului, sistemele integrate de management al consumurilor și mentenanței, implicarea angajaților dar și a clienților și nu în ultimul rând, investiția în surse alternative de energie.
Planul REPoweEU, prin măsurile financiare și juridice aferente, urmărește construirea unei noi infrastructuri și a unui nou sistem energetic la nivelul UE. Reducerea consumului de energie reprezintă o orientare importantă a acestui plan, și în acest context, prezentul studiu „Diferențe generaționale în comportamentul consumatorilor casnici din România față de măsurile voluntare de reducere a consumului de energie electrică” investighează, pe baza unui chestionar, comportamentul consumatorilor (casnici) din România față de măsurile voluntare de reducere a consumului de energie electrică și identifică diferențele comportamentale între patru generații: Baby Boomers, X, Y și Z. Rezultatele evidențiază unele diferențe de comportament ale generațiilor și tiparele referitoare la abordarea integrării comportamentale pentru un consum responsabil de energie, astfel că se poate contura atitudinea și comportamentul consumatorilor români față de obiectivul național și cel european de a reduce consumul de energie, de risipă energetică și de a crește ponderea surselor alternative de energie.
Lucrarea de față „Provocările privind energia verde în România în contextul crizei energetice” urmărește a prezinta implicațiile actualei crize energetice din UE în ceea ce privește modelarea politicilor publice din România și vizează evidențierea necesității dezvoltării energiilor „verzi” la nivelul UE, considerate a fi o soluție de echilibrare a mix-ului energetic național al României. Abordarea metodologică a fost una mixtă și reunește atât o cercetare de tip bibliometric, cât și o analiză calitativă bazată pe interviuri cu experți din domeniu. Analiza bibliometrică a indicat principalele teme de interes abordate în literatura de specialitate în ceea ce privește problematica energiilor „verzi”, iar cercetarea s-a bazat pe opiniile unor experți implicați în elaborarea strategiilor naționale Rezultatele interviurilor au evidențiat oportunitățile care există pentru România în acest domeniu, precum și modalitățile în care energia verde, ca tip de energie „curată”, poate fi produsă la prețuri accesibile. Se evidențiază faptul că, deși România a înregistrat performanțe notabile în anii recenți, în domeniul energiilor „verzi” există încă un important potențial neexploatat, fiind identificate și particularitățile României privind legislația națională, potențialul geografic și infrastructura existentă.
Schimbările din mediul extern și evenimentele internaționale incredibil de perturbatoare influențează semnificativ comportamentul consumatorilor de energie. Având în vedere transformările geopolitice, criza energetică, invazia Ucrainei de către Rusia și instabilitatea pieței energiei, Comisia Europeană a elaborat o serie de planuri pentru a asigura independența Europei față de resursele energetice ale Rusiei, precum REPowerEU. Cercetarea cu referire la „Analiza comportamentului responsabil al consumatorului de energie în contextul planului REPowerEU” privește analiza comportamentului responsabil al consumatorului român de energie, ca parte a obiectivelor REPowerEU și ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei). Acest studiu poate servi drept ghid pentru bunele practici în domeniul consumului responsabil de energie, astfel: manageri pot urmări gradul de implicare responsabilă și economisirea resurselor naturale și reducerea costurilor; guvernele ar putea dezvolta politici specifice pentru consumatorii de energie și ar putea dezvolta orientări pentru un comportament responsabil al energiei; organizațiile, pot folosi evenimente speciale pentru o mai bună informare sau pentru realizarea unor programe de simulare pentru prognozarea consumului de energie în anumite zone sau includerea consumatorilor în ceea ce privește implicarea acestora în măsurile implementate pe zone, pe vârste, pe gen, pe nivel de studiu, iar consumatorii, ca persoane fizice, pot fi ajutați să reducă costurile cu energia, să economisească resurse naturale, să fie implicați într-un mediu mai sănătos în conformitate cu planul RePowerEU și informările ANRE.
Reducerea consumului de energie are implicații importante pentru dezvoltarea durabilă a societății, însă acest deziderat a devenit mai stringent în contextul geopolitic și strategic actual. După direcțiile strategice stabilite prin Pactul Verde European și „NextGenerationUE”, o acțiune concretă a Comisiei Europene a constat în elaborarea și adoptarea Planului strategic REPowerEU, care are ca principale obiective obținerea independenței Europei față de combustibilii fosili livrați de Rusia până în anul 2030 și tranziția spre energia verde. În acest context, pentru a cunoaște atitudinea, comportamentul și intențiile viitoare ale consumatorilor români față de măsurile voluntare care vizează reducerea consumului de energie, a fost realizată o cercetare privind „Adoptarea măsurilor voluntare de reducere a consumului de energie electrică în contextul planului REPowerEU: considerații din perspectiva consumatorilor români” care contribuie la identificarea unor noi factori care pot influența comportamentul față de măsurile voluntare de economisire a consumului de energie electrică așa cum sunt cei referitori la nivelul de informare al consumatorilor casnici și nivelul de importanță perceput. Deși rezultatele cercetării nu pot fi extrapolate la nivelul întregii populații din România ci doar pe anumite segmente, autorii consideră un succes asocierea comportamentului de consum cu cei doi factori importanți, care nu au fost analizați până acum în literatura științifică.
Considerând securitatea energetică pe termen lung a UE-27, precum și obiectivele planului RePowerEU. lucrarea „Dependența de importurile de energie din Federația Rusă și energia regenerabilă în Uniunea Europeană” investighează importanța energiei regenerabile în mixul energetic din țările UE, precum și dependența acestora de importurile de gaze, petrol și produse petroliere din Federația Rusă. Lucrarea împarte țările din Uniunea Europeană în două grupuri, utilizând analiza de tip cluster, arătând faptul că țările din Europa Centrală și de Est au caracteristici similare în ceea ce privește dependența lor de importurile de energie din Rusia și mixul energetic, în timp ce țările din Europa de Vest prezintă diferențe semnificative între membrii grupului. Autorii iau în seamă o serie de considernte referitoare la: dificultățile țărilor UE să își restructureze sistemele energetice, asemănările și diferențele dintre țările UE în ceea ce privește dependența lor de importurile rusești de petrol și gaze preum și dacă este probabil ca situația din Ucraina să determine începerea unor noi proiecte care să încurajeze integrarea energiei regenerabile și trecerea la combustibili durabili. Studiul de față caută răspunsuri la toate aceste întrebări și încercări de a aprofunda dependența energetică a țărilor UE de Federația Rusă și importanța combustibililor fosili și a surselor de energie regenerabilă în mixul energetic.
Economia globală abia a început să-și revină după efectele pandemiei de Covid-19, doar pentru a fi aruncată într-o nouă criză din cauza războiului ruso-ucrainean. Războiul a exacerbat problema energetică, provocând o penurie în aprovizionarea cu energie pentru UE și alte țări, ceea ce a afectat calitatea vieții. Ca urmare, stabilirea unor hub-uri energetice pentru colectarea, procesarea, stocarea și tranzitarea resurselor energetice între țările producătoare și cele consumatoare a devenit imperativă pentru a gestiona eficient aprovizionarea cu energie. Lucrarea „Cerințe pentru stabilirea hub-urilor energetice: o perspectivă practică” investighează cerințele înființării hub-urilor energetice, în special pentru petrol și gaze, dintr-o perspectivă practică. De asemenea, articolul evidențiază cele mai presante probleme practice cu care se confruntă înființarea centrelor energetice. Lucrarea stabiliște un cadru practic bazat pe opiniile practicienilor din industrie, pentru a ajuta la stabilirea hub-urilor energetice care poate îmbunătăți diversitatea, flexibilitatea și securitatea aprovizionării cu energie, în special pentru țările care se bazează pe furnizori unici, cum ar fi UE.
Sectoarele care sunt mari consumatoare de energie se confruntă cu provocări semnificative în îndeplinirea obiectivelor noii Strategii industriale europene și REPowerEU. Studiul „Probleme climatice și energetice ale sectoarelor care sunt mari consumatoare de energie” își propune să examineze modul în care consumul de energie și mixul energetic au evoluat în perioada 2008-2020 în patru sectoare din UE care sunt mari consumatoare de energie: metale primare; minerale nemetalice; celuloză, hârtie și imprimare; chimie și petrochimie precum și dacă există o relaţie reală între modificările intensităţii energetice şi intensitatea muncii. Rezultatele prezintă un mix energetic pozitiv și tendințe de intensitate pozitive pentru toate sectoarele mari consumatoare de energie studiate. S-a constata că a existat o trecere de la sursele de energie cu emisii ridicate la cele cu emisii medii și scăzute de carbon, amploarea acestei schimbări fiind influențată de caracteristicile tehnologice și dependențele fiecărui sector.
Odată cu creșterile dramatice recente ale prețurilor la energie, este de maximă importanță ca utilizatorii rezidențiali să crească semnificativ utilizarea energiei regenerabile. Scopul studiului „Înțelegerea dimensiunilor umane ale intenției de utilizare a energiei regenerabile în Ungaria – aplicarea unui model extins al teoriei comportamentului planificat” este de a înțelege fundalul psihologic complex al intenției de a utiliza energie regenerabilă prin aplicarea Teoriei Comportamentului Planificat folosindu-se modelarea ecuațiilor structurale. Modelul rezultat sugerează că normele subiective au cea mai mare influență directă asupra intenției de a utiliza energie regenerabilă. Ca urmare, campaniile de promovare a utilizării energiei regenerabile ar trebui să se concentreze pe acceptarea socială a acestui comportament și să educe grupurile țintă cu privire la legătura dintre problema energetică și provocările schimbărilor climatice.
În primăvara anului 2022, Comisia Europeană a inițiat planul REPowerEU, cu obiectivele de a promova economisirea energiei, producerea de energie curată şi de a reduce dependența de importurile de combustibili fosili și în special de gazele naturale din Rusia. Aceste obiective sunt esențiale pentru atingerea neutralității climatice și a unei economii cu emisii reduse de carbon în Europa, dar în special au rolul de a întări securitatea energetică a UE și de a face Europa mai independentă și mai sustenabilă din punct de vedere energetic. Învestițiile necesare pentru a atinge aceste obiective trebuie să fie văzute ca o investiție în viitorul energetic al Europei, care vor reduce dependența UE de sursele de energie nesigure și costisitoare din afara Europei. Este totodată important ca aceste investiții să fie făcute în mod inteligent și eficient, să fie susținute de politici și reglementări adecvate și să fie evitată orice risipă de resurse. Toate acestea sunt motive pentru care este necesară concentrarea asupra implementării în continuare a planului REPowerEU.
Vasile Dinu
Redactor-șef