La sfârșitul lunii iunie 2023, a apărut numărul al doilea din acest an al revistei trimestriale de cultură Astralis, ceea ce a prilejuit, în formula reînnoită inaugurată în data de 5 aprilie 2023, organizarea de către Editura Astralis a unui nou eveniment literar la prestigiosul centru cultural bucureștean Centrul Cultural „Mihai Eminescu” din București – a doua ediție a Salonului Literar Astralis.
Directorul Editurii Astralis a mulțumit și cu această ocazie pentru găzduire doamnelor Nicoleta Paninopol, director al Centrului Cultural Mihai Eminescu, și Elena Scurtu.
Astfel, miercuri 5 iulie 2023, în cadrul Salonului Literar Astralis, Camelia Pantazi Tudor, membru al UZPR – Filiala Presă Culturală, a prezentat cel mai recent număr al revistei Astralis, care pășește în al cincilea an al existenței sale, cu al optsprezecelea număr, fiind aflată, din anul 2021, sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Redactorul-șef a precizat că în paginile revistei este cuprins un interviu cu scriitorul Nicolae Rusu din Moldova, senior-editor și colaborator permanent al revistei, care la ediția din aprilie a fost invitatul-surpriză, purtând un scurt dialog cu moderatorul evenimentului, Camelia Pantazi Tudor. Prin grija acestuia, toate numerele revistei Astralis se află la Muzeul Național al Literaturii Române din Chișinău.
Totodată, a subliniat că despre ediția anterioară a apărut un articol în cadrul revistei Astralis nr. 2 (18)/aprilie-iunie 2023, toate aceste evenimente trimestriale fiind aduse în atenția cititorilor următorului număr.
Succint, Camelia Pantazi Tudor a prezentat cuprinsul revistei, punând accent pe articolele publicate la rubricile: Eseu, Cărți privite în ochi, Călător prin lumea artelor și Evenimente culturale, subliniind că editorialul este semnat de Ana Dobre. Totodată, a ținut să precizeze că, în paginile revistei, jurnalistul și scriitorul Marian Nencescu, editorul-coordonator al revistei Astralis, a publicat la rubrica Filosofie un articol intitulat Arta, între centricitate și „pierderea sensului”. Distinsului scriitor, secretar al Filialei Presă Culturală a UZPR, i-au mai apărut în acest număr o cronică, „Repere Literare”, conexiuni româno-canadiene, și două articole la rubrica Evenimente culturale – Curtea de Argeș – Orașul Regal al artelor și Reîntoarcerea la Icoană.
De asemenea, a evidențiat faptul că poeta Daniela Gherasă a publicat pentru prima dată în paginile unei reviste un scurt text – recomandând scrierea și trimiterea spre publicare a altor proze, mai ample. Iar la rubrica Diaspora literar-culturală a debutat o tânără doamnă stabilită în Marea Britanie – Florentina Lăcrămioara Slădariu.
În a doua parte a evenimentului, pornind de la ideea sa de a face mai bine cunoscută iubitorilor de literatură activitatea jurnalistică și literară a colaboratorilor revistei, Camelia Pantazi Tudor a purtat un dialog cu criticul literar Ana Dobre, senior-editor al revistei Astralis.
Născută în localitatea Ivești, județul Galați, absolventă a Facultății de Filologie, secţia română-franceză din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, cadru didactic, doctor în filologie, critic literar, Ana Dobre este membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala de Critică, Eseistică și Istorie Literară – București, membru al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni.
Ca profesor, cea mai mare parte a carierei pedagogice a desfășurat-o la Colegiul Naţional „Al. D. Ghica” din Alexandria.
A obţinut importante premii literare, primul fiind Marele premiu pentru critică literară „Dimitrie Bolintineanu” în anul 2001.
Pe parcursul anilor, a publicat în numeroase reviste articole de critică literară, eseuri, recenzii, cronici, dar și volume de istorie și critică literară, și proză. Face parte din mai multe colective de redacție.
Debutul critic s-a produs în studenție, în Caietele Eminescu, anul 1982, cu lucrarea Glossă – o posibilă interpretare, prezentată în cadrul lucrărilor Colocviului Național Studențesc „Mihai Eminescu”, o tradiție a Universității din Iași în anii ‘80. Preocuparea pentru studierea operei lui Mihai Eminescu a fost dovedită și prin lucrarea de licență, intitulată Idei literare în publicistica eminesciană.
Cariera literară a continuat cu publicarea în revista Limba română din Chișinău, colaborare întreruptă în anul 1993. A fost reluată în Teleorman, momentul de debut teleormănean fiind cel din anul 2000, în revista Meandre, unde îi apar articole de critică literară, eseuri, cronici, recenzii. Urmează texte publicate în revistele literare din București și din alte județe ale țării.
Primele volume au apărut în anul 2007 – Utopiile realului și Rinocerii și Don Quijote. După 2007, au urmat mai multe volume de critică și istorie literară (Lecturi empatice, Cărți privite în ochi, Ștefan Mitroi – optzecistul fără generație) și numeroase premii literare.
În anul 2018, a publicat primul volum de proză – Eu și celălalt, iar în 2019 al doilea, Secretele Otiliei.
În anul 2020 a apărut la Editura Academiei Române volumul Miron Radu Paraschivescu, opera scriitorului Miron Radu Paraschivescu fiind, de altfel, subiectul tezei de doctorat în filologie – intitulată Miron Radu Paraschivescu, eternul eretic. Anterior, au fost publicate două volume Miron Radu Paraschivescu, eternul eretic, la Editura Muzeul Literaturii Române, în anul 2011 și, respectiv, anul 2013 (ediția a doua, revăzută și adăugită).
Cele mai recente volume ale Anei Dobre sunt: Un secol cu Marin Preda, 2022, lansat în cadrul manifestărilor culturale dedicate Centenarului Marin Preda, și, ulterior, la Biblioteca Județeană „Marin Preda” din Alexandria – Teleorman, în cadrul Zilelor Bibliotecii – noiembrie 2022; monografia Ștefan Dimitriu – confruntarea cu Sfinxul, 2023 – lansată în luna mai la Bookfest.
Aflându-ne la Centrul Cultural Mihai Eminescu și luând în considerare preocupările Anei Dobre, încă din perioada studenției, pentru creația literară și publicistica eminesciană, moderatoarea evenimentului a început dialogul cu distinsa invitată pornind de la acestea, citând din interviul acordat pentru volumul de interviuri Fascinația dialogului (Camelia Pantazi Tudor, apărut în anul 2022): Mihai Eminescu rămâne, pentru mine, suprema provocare intelectuală, un scriitor a cărui operă nu se epuizează și care-mi oferă bucuria perpetuă de a-l descoperi altfel de fiecare dată.
Voi reda în continuare câteva aspecte discutate cu Ana Dobre. În primul rând, aceasta a subliniat faptul că a început să fie prezentă în lumea literaturii bucureștene, prin întâlniri și contacte directe, datorită Cameliei Pantazi Tudor, ca urmare a invitației adresate pentru a participa la un eveniment literar din toamna anului 2017. Apoi, pornind de la prezentarea făcută de jurnalista Camelia Pantazi Tudor, Ana Dobre a vorbit despre destinul său „legat de cuvânt”, despre primele încercări literare din perioada liceului (un roman, poezii), despre iubirea pentru Eminescu încă de atunci, despre „debutul adevărat” din anul 1982 în Caietele Eminescu, în anii studenției, la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi. Recunoscându-i influența asupra formării sale, a vorbit despre profesorul Mihai Drăgan, coordonatorul lucrării de licență, evidențiind contribuția acestuia la punerea în valoare a operei eminesciene. A subliniat că încurajarea în domeniul criticii literare a avut-o din partea regretatului profesor și critic si istoric literar Mihai Drăgan, plecat dintre noi în anul 1993. Drumul vieții conducând-o spre județul Teleorman, a fost încurajată în același domeniu al istoriei și criticii literare de către scriitorul Stan V. Cristea, cu momentul fast al publicării în revista Meandre.
Continuând șirul destăinuirilor, pornind de la întrebarea privitoare la teza de doctorat, criticul Ana Dobre a spus că tema a ales-o la recomandarea academicianului Eugen Simion, coordonator al acesteia. Studiind despre Miron Radu Paraschivescu din 2004 până în 2009, monografia a apărut în anul 2011, fiind completată și restructurată pentru a fi publicată în 2020 la Editura Academiei Române.
Înainte de a discuta despre volumul Un secol cu Marin Preda (2022), Ana Dobre a amintit de prima monografie pe care a scris-o – Ștefan Mitroi – optzecistul fără generație, publicată în anul 2011. De asemenea, a dorit să vorbească despre o lucrare care nu a apărut încă – având în centru opera scriitorului Mihail Gălățeanu, născut în Galați.
Cu ocazia centenarului Marin Preda – 1922-2022, în urma conversației cu criticul Stan V. Cristea, a hotărât să scrie o monografie despre opera acestuia, ceea ce i-a oferit ocazia de a reciti romanele și de a realiza faptul că le privea cu alți ochi, cu o nouă viziune, nu didactică, ci de critic literar. Relatând despre crearea și publicarea volumului, a împărtășit celor prezenți bucuria acordării Premiului Național de Proză la Festivalul Național „Vasile Voiculescu” de la Buzău, dar și uimirea pe care a avut-o când a primit premiul, pentru o carte de critică literară. În același timp, a reamintit o idee a lui Titu Maiorescu, care vorbea despre idealul ca un articol, un studiu de critică literară, să fie citit ca o proză de idei.
În cadrul Festivalului „Vasile Voiculescu”, la Buzău, Ana Dobre l-a cunoscut pe scriitorul Ștefan Dimitriu, căruia i s-a acordat Premiul Opera Omnia. Relatează contextul în care s-a decis să scrie o monografie despre acest romancier – Ștefan Dimitriu – confruntarea cu Sfinxul, apărută în anul 2023.
Ana Dobre a exprimat câteva opinii despre creația literară în general – „scriitorii sunt în competiție cu ei înșiși”, amintind de Eugen Lovinescu – „un reper și model de cinste față de actul critic”, subliniind că modernizarea literaturii române i se datorează. El nu a confundat omul cu opera, „pentru el, prioritate a avut talentul”. Pornind de la această idee, Ana Dobre a realizat o scurtă paralelă între Eugen Barbu și Marin Preda, opinând că ea însăși se regăsește mai mult în opera lui M. Preda, care a scris lucruri fundamentale despre oameni, despre viață, punând în centru respectarea valorilor umanității. În ceea ce-l privește pe Eugen Barbu, Ana Dobre a afirmat că un scriitor care nu se mai citește este, literar, mort, că, din păcate, Eugen Barbu nu mai trăiește în posteritate.
Fiind întrebată care este părerea sa despre critica literară din prezent, despre cronica de întâmpinare, Ana Dobre a spus că fiecare om care scrie și care se consideră critic literar trebuie să dea un examen față de propria conștiință, să fie cinstit cu el însuși.
După primele două părți ale evenimentului – prezentarea celui mai recent număr al revistei Astralis și dialogul editoarei și jurnalistei Camelia Pantazi Tudor cu criticul și istoricul literar Ana Dobre, a urmat un moment liric din creația eminesciană, realizat de Magda Băcescu și Ștefan Apostol.
Evenimentul a continuat cu lectura din creațiile proprii ale câtorva colaboratori ai revistei: Cleopatra Luca, Marina Costa, Alexandru Cazacu, Iuliana Dinu, Ada Nemescu și Geo Călugăru. Ecaterina Chifu, venită de la Râmnicu Sărat, a avut o scurtă intervenție, prezentând proiectul său, Eminescu în patrimoniul UNESCO prin Luceafărul.
În final, Corina Vlad Diaconescu a susținut un recital de pian, cuprinzând o parte cu trei melodii din repertoriul internațional și altă parte cu trei compoziții proprii: una dedicată moderatorului evenimentului și celor prezenți, alta unei persoane dragi, și ultima, o melodie inspirată de poezia Lacul de Mihai Eminescu.
În final, directorul editurii, redactorul-șef al revistei Astralis, moderatorul evenimentului, Camelia Pantazi Tudor, a mulțumit tuturor participanților la eveniment, adresând invitația de a publica în continuare în paginile revistei și de a fi prezenți la următoarea ediție a Salonului Literar Astralis.
Camelia Pantazi Tudor
UZPR – Filiala Presă Culturală
