Chiar dacă mulți oameni s-au apropiat de viața pre-pandemică în 2022, încă nu arată exact ca înainte. Este valabil mai ales cazul muncii; anul acesta a devenit mult mai clar că mulți dintre noi nu se vor mai întoarce niciodată la locul de muncă așa cum îl știam.
În 2021, Anthony Klotz, la acea vreme profesor asociat de management la Universitatea Texas A&M, SUA, a inventat termenul „Marea Demisie”, pentru a explica uzura în masă a lucrătorilor care a avut loc în timpul pandemiei și mai ales în anumite sectoare, cum ar fi serviciile. Acest termen a descris schimbarea pe scară largă a forței de muncă – o schimbare fără precedent.
Nu toți lucrătorii care au demisionat au părăsit piața muncii în întregime, deși mulți doar au schimbat pozițiile, chiar și industriile. Unii lucrători și-au reexaminat relațiile cu locul de muncă și cu munca în general, în unele cazuri motivându-i să solicite schimbări. În același timp, unii lucrători care și-au părăsit locul de muncă pentru a se muta în alte poziții au ajuns să regrete că au renunțat. Femeile lideri și-au părăsit locurile de muncă la rate record, în căutarea unor oportunități mai bune de avansare.
În același timp, lucrătorii au simțit din ce în ce mai mult o deconectare de angajatori, de scopul professional și în unele cazuri de propria ascensiune. Termanul standard de
„renuntarea liniștită” exprimă ideea de a reduce munca unei persoane la strictul minim de o fișă de post, în locul variantei ca acea persoană să părăsească o companie definitiv. Deși ideea nu este nouă, sentimentul de a renunța la atitudinea de cultură agitată a muncii ăerpetue din anii trecuți a lovit o coardă în epoca pandemiei și a ajuns trend global în 2022.
Dacă în urmă cu un an, ideea ca un muncitor american să poată ști dinainte ce salariu ar putea avea părea în mare parte nerealistă. Dar multe națiuni europene au deja politici care obligă angajatorii să listeze salariile, iar cele mai importante mișcări în acest sens peste Ocean au avut loc în New York, California și Washington.
Încă din 2020, mulți oameni și-au dat seama că munca hibridă este viitorul. Este o predicție care s-a realizat: mii de companii au trecut de atunci la configurații hibride, cel mai frecvent două sau trei zile la birou. În 2022, mulți angajatori au adus lucrători în medii hibride – primul test pe scară largă al acestor configurații. În mod clar, încă se învață lecții. În primul rând, lucrătorii sunt încă împărțiți. Multe companii încă nu am făcut planuri definitive de revenire la birou, altele multe (cum a anunțat recent însăși Banca Centrală Europeană) au decis deja să promoveze munca de la domiciliu.
Lucrătorii și companiile au fost angajați într-o luptă pentru control tot anul. În mare parte, lucrătorii au avut avantajul, deoarece piața muncii i-a favorizat, oferindu-le angajaților putere de negociere. Dar pe măsură ce situațiile economice se schimbă și locurile de muncă devin mai greu de găsit, unii experți prevăd că firmele vor recâștiga o parte din terenul pe care l-au cedat în 2022. „Cred că, odată cu amenințarea sau realitatea unei recesiuni, echilibrul puterii se va uniformiza”, spune Elise Freedman, liderul practicii de transformare a forței de muncă la firma de consultanță Korn Ferry. Datele din raportul State of Remote Work, din noiembrie 2022, de la Owl Labs și Global Workplace Analytics, arată că lucrătorii sunt mai legați de munca de la distanță decât oricând: două treimi dintre respondenți au spus că ar începe imediat să caute un nou loc de muncă dacă își pierd capacitatea de a lucra de acasă, iar 39% ar renunța definitiv. Aceasta înseamnă că, indiferent de starea economiei, angajatorii vor trebui totuși să cedeze măcar ceva teren dacă vor să-și țină lucrătorii, notează BBC. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com