Primim de la dl TUDOR RĂȚOI, valorosul istoric și om de cultură severinean, o admirabilă lucrare, ENCICLOPEDIA JUDEȚULUI MEHEDINȚI (Ed. Prier, Drobeta Turnu-Severin,2021, 930 p., cu ilustrații color privind istoria și tradițiile culturale respective), semnată împreună cu binecunoscuta scriitoare a locului, ILEANA ROMAN, poetă și promotor cultural. Lucrarea dă seama despre oameni, fapte și evenimente din această parte de țară dintr-un interval de mai bine de două mii de ani, așa cum puține județe au reușit să realizeze, nicidecum prin eforturi instituționale concentrate, ci prin inițiative particulare. Desigur, Ministerul Culturii are suficiente mijloace și pârghii, prin instituțiile din teritoriu (Direcții de Cultură, Centre de Conservare și Promovare a Tradițiilor Populare etc.), de a organiza această acțiune în întreaga țară, în așa fel încât, prin colective de cercetare, fiecare județ/ parte de țară să-și poată avea „enciclopedia” ei, cartea de identitate, de reprezentare în cadru național geo-istoric, cultural, spiritual etc. Sugerăm, așadar, ministerului de resort să ia în considerație această propunere, cu atât mai mult cu cât nu noi o spunem acum pentru prima dată, de vreme ce inițiative de acest fel au mai avut loc, sporadic, în țară.
„Spunem din capul locului– scria într-o prezentare a acestui «monument editorial» gazetarul și istoricul literar craiovean Tudor Nedelcea – că o asemenea lucrare este sau ar trebui să fie rezultatul unor cercetători ai vreunui institut academic, pentru care sunt renumerați. Am văzut câteva asemenea «monografii», care excelează în multe date inexacte, incomplete sau chiar… plagiate. În cultura română există doar o lucrare similar Enciclopediei județului Mehedinți, realizată de un om – editură, Lucian Predescu, Enciclopedia. Cugetarea. Material românesc. Oameni și înfăptuiri, apărută în octombrie 1940 și interzisă în timpul regimului bolșevic”.
„Enciclopedia județului Mehedinți” este, s-o spunem de la început, o lucrare de înalt profesionalism. Istoricul prof. univ. Tudor Rățoi, autor a zeci și zeci de lucrări despre istoria, oamenii, tradițiile și instituțiile Mehedințiului, a fost timp de peste un sfert de secol director al Secției Mehedinți, dar și al Arhivelor Centrale din București. Așa că nu mai încap dubii privind valoarea lucrării de față din punct de vedere documentar. Urmărind „Indicele de persoane” (pp. 909-927) putem constata, dincolo localități de ieri și de azi, de instituții și diferite consemnări documentare, profilul persoanelor inserate în enciclopedie: eroi din cele trei războaie și victime ale schimbării de regim din decembrie 1989 (sute și sute), academicieni (24), actori și 
regizori (33), apoi agronomi, arheologi, arhitecți, artiști plastici, aviatori, ctitori, filantropi, sponsori, economiști, finanțiști, diplomați, edili, etnologi, folcloriști, esteticieni, filologi, lingviști, filosofi, logicieni, fizicieni, geologi, geofizicieni, geografi, ingineri, istorici, juriști, avocați, magistrați, procurori, comisari, manageri culturali, matematicieni, medici, militanți anticomuniști, militari gradați, muzeografi, oameni de știință, oameni politici, preoți, călugări, teologi, profesori, pedagogi, revizori școlari, institutori, scriitori, critici și istorici literari (174), sociologi, statisticieni, demografi, soliști, instrumentiști, compozitori, dirijori, ziariști și jurnaliști (43) etc.
Lucrarea de față, suntem preveniți în „Prefață”, este „o premieră și nu doar pentru județul Mehedinți”, recurgând la „repere impuse de enciclopedii universale (câteva naționale)”, dincolo de anumite lucrări monografice realizate (globale sau pe domenii) și unele dicționare doar pentru personalități, mai mult sau mai puțin profesional alcătuite. Ea vine să întregească, sub multe aspecte, chiar „Dicționarul enciclopedic” apărut în șapte volume la Editura Enciclopedică, unde nu se află „niciun cuvânt despre Țara Severinului – primul ducat medieval organizat la sudul Carpaților, niciun cuvânt despre Cetatea Medievală a Severinului – prima cetate de piatră din Țara Românească; niciun cuvânt despre Schela Cladovei – importantă stațiune arheologică, aici fiind descoperită o primă așezare umană din spațiul european, datată la aprox. 8000 de ani î. Hr.”. Așa cum marele învățat Ștefan Odobleja „lipsește din Enciclopedia Britannica, chiar și din edițiile apărute recent în limba română.”
Așadar, ansamblul lucrării cuprinde articole-sinteză de ordin monografic, informații uzuale (c.v.-uri), analize și evaluări privind: personalități, localități, etimologii, instituții, firme, societăți, publicații periodice, evenimente istorice, arheologice, culturale, monumente de artă și civilizație, monumente ale naturii, cu iconografie în text și în planșe color.
Enciclopedia Județului Mehedinți se dorește „o invitație și un vademecum la cuvenite întâlniri de ieri, de azi, de mâine”, „un construct respirabil diacronic și sincronic sau mereu întâlnitor în utilitatea sa”, încheiat în septembrie 2021 „dar generos deschis spre ediția viitoare” (sugerăm trimiterea punctuală, la pagină, în Tabelul cu indicele de nume, pentru o mai rapidă consultare).
Cu speranța că propunerea noastră va fi avută în atenție de Ministerul Culturii (în ideea creării de astfel de lucrări enciclopedice reprezentative în toate județele patriei, componente ale tezaurului cultural național), felicităm pe autorii severineni, cu prețuirea cuvenită ce se impune.
Zenovie Cârlugea
Tg.Jiu
Un comentariu pentru “O lucrare cu adevărat pilduitoare. Ileana Roman, Tudor Rățoi: „Enciclopedia județului Mehedinți””
Cunosc valoarea deosebita a lucrarilor domnului prof. Dr. Tudor Ratoi, munca si daruirea neintrerupta de 4 decenii, pentru a scoate la lumina tiparului, adevaruri, adevarate pagini de istorie, care dezvaluie identitatea Mehedintiului. Cuvintele sunt prea putine pentru a dezvalui admiratia pentru irealizarea acestui minunat proiect. Felicitari si d-nei Ileana Roman, poeta cunoscuta, care a stiut sa tina aproape pleiada poetilor si scriitorilor mehedinteni.