Schimbările climatice cresc intensitatea și frecvența valurilor de căldură. Această căldură extremă, agravată de incendiile de pădure și praful din deșert, are un impact măsurabil asupra calității aerului, sănătății umane și mediului, potrivit unui nou raport al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM).
Buletinul OMM 2023 privind calitatea aerului și climă, al treilea dintr-o serie anuală, pune în centrul atenției valurile de căldură. Acest lucru este pentru a atrage atenția asupra faptului că nu doar temperaturile ridicate reprezintă un pericol, ci și efectele poluării rezultate, care sunt adesea trecute cu vederea, dar sunt la fel de periculoase.
Acesta arată modul în care valurile de căldură au declanșat incendii în nord-vestul Statelor Unite și valurile de căldură însoțite de pătrunderea prafului din deșert în Europa au condus ambele la o calitate periculoasă a aerului în 2022. Documentul include, de asemenea, studii de caz din Brazilia despre modul în care parcurile și zonele acoperite cu copaci din orașe pot îmbunătăți calitatea aerului, absorb dioxidul de carbon si scad temperaturile, beneficiind astfel locuitorii. „Valurile de căldură înrăutățesc calitatea aerului, cu efecte secundare asupra sănătății umane, ecosistemelor, agriculturii și vieții noastre de zi cu zi. Schimbările climatice și calitatea aerului nu pot fi tratate separat. Ele merg mână în mână și trebuie abordate împreună pentru a rupe acest cerc vicios. Acest Buletin privind Calitatea Aerului și Clima se referă la 2022. În 2023 este și mai extrem”, a declarat secretarul general al OMM, prof. Petteri Taalas, citat de miragenews.com.
Schimbările climatice cauzate de gazele cu efect de seră care captează căldura din activitățile umane reprezintă o amenințare globală pe termen lung. În schimb, poluarea aerului are loc pe o scară de timp de la zile la săptămâni și tinde să fie mai localizată.
Calitatea aerului și clima sunt interconectate deoarece substanțele responsabile de schimbările climatice și de degradarea calității aerului sunt adesea emise de aceleași surse și pentru că modificările uneia provoacă inevitabil modificări în cealaltă.
De exemplu, arderea combustibililor fosili emite dioxid de carbon (CO2) și oxid de azot (NO) în atmosferă, ceea ce poate duce la formarea de aerosoli de ozon și nitrați. În mod similar, unele activități agricole sunt surse majore de gaz metan cu efect de seră și, de asemenea, emit amoniac, care apoi formează aerosoli de amoniu, care au un impact negativ asupra calității aerului.
Calitatea aerului afectează, la rândul său, sănătatea ecosistemului, deoarece poluanții atmosferici precum azotul, sulful și ozonul sunt absorbiți de plante, dăunând mediului și reducând randamentul culturilor. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com