În cavalcada de vești de mai jos, una pare pozitivă: pe 8 aprilie 2024, Regelui Charles al III-lea al Marii Britanii i-au fost prezentate primele bancnote cu chipul său de către guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey: suveranul a apreciat bancnotele ca „fiind foarte bine concepute”, exprimându-și surpriza că este abia al doilea monarh britanic reprezentat pe o bancnotă.
A fost un moment important pentru Charles al III-lea, care urmează un tratament pentru cancerul pe care îl are, să-şi vadă portretul pe noile bancnote din polimer, după doar 1,5 ani de la debutul domniei. Charles a examinat bancnotele de 5, 10, 20 şi 50 de lire sterline – prima bancnotă din fiecare denominaţie care poartă numărul serie 01 000001 și a indicat înspre anumite detalii observând faţa şi versoul bancnotelor.
Costurile afecțiunilor mintale
Costurile economice și sociale ale bolilor mintale în Anglia au ajuns la 300 miliarde de lire sterline în 2022, potrivit unui studiu realizat de Centrul pentru Sănătate Mintală, la solicitarea Rețelei de Sănătate Mintală a Confederației Naționale de Sănătate (Afecțiunile mintale costă economia britanică peste 300 miliarde de lire sterline – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzpr.ro), postat pe 28 martie 2024): cifra cuprinde și costurile economice, inclusiv cele legate de absențele datorate afecțiunilor mintale, pregătirea personalului de specialitate și de înlocuire a personalului bolnav cu oameni sănătoși) de cca 110 miliarde lire sterline, „costurile umane” (în termeni de calitate redusă a vieții și bunăstare pentru cei afectați) de cca 130 miliarde de lire sterline, precum și costurile de sănătate și îngrijire a bolnavilor mintal de cca 60 miliarde de lire sterline anual.
Costurile generale ale bolilor mintale echivalează cu dublarea întregului buget al Sstemului Național de Sănătate în Anglia în 2022 (155,5 miliarde de lire sterline), fiind similare cu impactul estimat al pandemiei de Covid-19 asupra întregii economii a Marii Britanii în 2020 – un impact comparabil, din punct de vedere economic, cu apariția unei pandemii în fiecare an, datorate de data aceasta bolilor mintale!
Pentru prima dată într-un studiu de acest fel, calculele încorporează și unele dintre costurile mai ample, inclusiv impactul fluctuației personalului din cauza bolilor mintale. Calculele includ, de asemenea, impactul pe care o problemă de sănătate mintală îl poate avea asupra capacității cuiva de a desfășura muncă neremunerată (cum ar fi treburile casnice), care se ridică la 3,4 miliarde de lire sterline și costurile pentru terapia privată.
Reprezentantul Centrului pentru Sănătate Mintală, Marsha McAdam, a declarat ccccccu prilejul lansării studiului: „Impactul sănătății mintale asupra vieților noastre este incomensurabil. Însă cifrele de astăzi sunt în măsură să surprindă amploarea devastării pe care o poate provoca, atât asupra vieților noastre și a familiilor noastre, cât și asupra societății și economiei în general”.
Creșterea alarmantă a mortalității cardiovasculare în perioada 2020-2023
Mortalitatea cardiovasculară a scăzut constant în Anglia începând din 2004: în primul an de pandemie – 2020 – situația s-a inversat, iar „experții” atribuie coronavirusului excesul de mortalitate – noul virus a provocat atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.
În primul an de vaccinare în masă – 2021 – tendința nu s-a schimbat, ci, dimpotrivă, s-a înrăutățit. Noile vaccinuri au fost mai rele decât noul virus. Concluzia este evidentă: virusul nu a fost de vină pentru excesul de mortalitate cardiovasculară!!! Cauzele excesului de mortalitate din 2021 sunt dayorate vaccinării în masă. Dar, există ceva și mai grav: excesul de mortalitate cardiovasculară a continuat să se agraveze după 2022 (https://www.theguardian.com/ society/2024/jan/22/cardiovascular-disease-early-deaths-in-england-at-highest-rate-in-more-than-a-decade).
Cifrele pentru 2022 au fost mai proaste decât cele ale precedentului, ceea ce este copleșitor; de aceea, British Healt Foundation (BHF) concluzionează că Marea Britanie traversează cea mai gravă criză cardiovasculară din Istorie.
Criza sisemului de medicină de urgență englez
Un studiu realizat de Colegiul Regal de Medicină de Urgență din Anglia (RCEM) notează că peste 250 de pacienți pe săptămână în Anglia ar fi putut muri în 2023 din cauza așteptării foarte lungi pentru un loc la secțiile de medicină de urgență (https://www.stiripesurse.ro/criza-in-sistemul-sanitar-din-anglia-mii-de-pacienti-ar-fi-murit-din-cauza-aglomeratiei-de-la-sectiile-de-urgenta-studiu_3278575.html, postat pe 2 aprilie 2024).
Strategia autorităților din domeniul medical stabilește că 76% dintre pacienții de la urgențe trebuie să fie internați, transferați sau externați în termen de patru ore. Totuși, ținta nu a putut fi atinsă din cauza problemelor cu care se confruntă sistemul medical din Anglia…
Expulzarea refugiaților în Rwanda
Pe 23 aprilie 2024, doi înalți oficiali ai Națiunilor Unite au cerut Regatului Unit să-și reconsidere planul de a transfera solicitanții de azil în Rwanda, avertizând că măsura „crează un precedent periculos în lume”, având în același timp un impact negativ asupra drepturilor omului și protecției refugiaților (https://news.un.org/fr/story/2024/04/1145016): într-o declarație comună, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Türk, și omologul său responsabil cu refugiații, Filippo Grandi, au solicitat guvernului britanic „să ia, în schimb, măsuri practice pentru combaterea fluxurilor neregulate de refugiați și migranți, privind baza cooperării internaționale și respectarea dreptului internațional al drepturilor omului.
În urma adoptării proiectului de lege de către Parlamentul britanic, cei dpi înalți ogiciali ai ONU au tras din nou un semnal de alarmă cu privire la consecințele dăunătoare pe care le va avea legea privins refugiații expulzați în Rwanda, asupra împărțirii responsabilităților, drepturilor omului și protecției refugiaților din întreaga lume.
„Această nouă legislație subminează grav statul de drept în Regatul Unit și creează un precedent periculos în întreaga lume”, a insistat Volker Türk, subliniind că schimbă responsabilitatea pentru refugiați, reduce capacitatea instanțelor britanice, restricționează accesul la căi de atac în Regatul Unit și limitează domeniul de aplicare al protecției interne și internaționale a drepturilor omului. „Protecția refugiaților necesită ca toate țările – nu doar vecinele zonelor de criză – să-și respecte obligațiile. Acest aranjament urmărește să amâne responsabilitatea pentru protecția refugiaților, subminând astfel cooperarea internațională și creând un precedent global îngrijorător”, a denunțat Filippo Grandi, în comunicatul de presă comun.
Pentru cei doi înalți oficiali, noua legislație marchează un nou pas înapoi față de tradiția îndelungată a Regatului Unit de a oferi refugiu celor aflați în nevoie. Noua legislație este a treia dintr-o serie de legi „din ce în ce mai restrictive” din Regatul Unit care au erodat accesul la protecția refugiaților în Regatul Unit începând cu 2022, inclusiv prin interzicerea accesului la azil sau la alte forme de concediu pentru a rămâne în Regatul Unit pentru persoane sosite neregulamentar printr-o țară terță”, subliniază comunicatul de presă. „Dacă va fi implementat textul legii ar deschide calea pentru ca solicitanții de azil, inclusiv familiile cu copii, să fie trimiși sumar în Rwanda pentru a-și prezenta cererile de azil, fără nici o perspectivă de întoarcere în Regatul Unit. Această situație este cu atât mai îngrijorătoare cu cât legislația autorizează în mod expres guvernul să ignore orice recurs provizoriu de protecție din partea Curții Europene a Drepturilor Omului”, au argumentat cele două agenții ale ONU.
Proiectul de lege privind tutunul și vapatul
În cazul în care proiectul de lege privind tutunul și vapatul va fi adoptat în cele din urmă, vânzarea de produse din tutun oricărei persoane născute după 1 ianuarie 2009 – deci care nu a împlinit 15 ani – va fi o infracțiune. Proiectul a fost una dintre cele trei politici cheie anunțate de Rishi Sunak la conferința Partidului Conservator din 2023 (https://stiripesurse.md/rishi-sunak-vrea-sa-interzica-tinerilor-britanici-sa-mai-fumeze/, postat pe 17 aprilie 2024): atunci, unii conservatori mai permisivi au criticat interdicția, ceea ce înseamnă că premierul ar putea fi nevoit să se bazeze pe sprijinul din partea cealaltă a Camerei Comunelor pentru a trece proiectul de lege.
Printre cei care se opun interdicției se numără predecesoarea lui Sunak, Liz Truss, care a descris planurile ca fiind „profund neconservatoare” și Boris Johnson, care a catalogat mișcarea drept „o nebunie”. Parlamentarilor conservatori li s-a acordat un vot liber cu privire la legislație și se așteaptă ca mai mulți să se opună atunci când va avea loc prima dezbatere completă în Camera Comunelor.
Partidul Laburist a anunțat că susține proiectul de lege, indiferent de opoziția conservatorilor. Proiectul de lege nu incriminează fumatul în sine, iar cei cu vârsta de 18 ani sau mai mult pot cumpăra țigări pentru totdeauna fără repercusiuni legale. Cu toate acestea, persoanele mai în vârstă ar putea fi nevoite să aibă asupra lor un act de identitate dacă vor să cumpere țigări în viitor. Scopul interdicției este de a împiedica oamenii să fumeze chiar înainte de a se apuca de fumat, deoarece guvernul a atras atenția asupra faptului că fumatul creează o dependență foarte mare, patru din cinci fumători începând să fumeze înainte de vârsta de 20 de ani și rămânând dependenți pe viață.
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: pixabay.com