Lumea pe care occidentul a încercat de decenii întregi să o schimbe, după eșecurile din Vietnam și Afganistan, și în alte zone ale Terrei s-a dovedit inutilă. Occidentalii, inclusiv Statele Unite ale Americii, au pierdut mii de oameni, au cheltuit sume enorme de bani și valori materiale în încercarea de a impune civilizația noastră unor țări cu culturii mult diferite venite din ancestral. S-a constatat că relațiile inter civilizaționale sunt predispuse la conflicte. La nivel regional cele mai violente linii de falie sunt cele dintre Islam și creștini, hinduși și africani. La nivelul Terrei , diviziunea dominantă este între Occident inclusiv SUA și restul lumii, conflictele cele mai intense sunt între societățile musulmane și asiatice și Occident. În urma evenimentului recent din Afganistan, după ce s-au retras armatele occidentului de menținerea păcii, ciocnirile periculoase vor continua, din interacțiunea dintre impunerea civilizației occidentale, intoleranța islamică și ambiția de afirmare sonică.
Civilizația occidentală a avut un impact major, nu de puține ori devastator, asupra asupra celorlalte civilizații. În acest context să nu uităm, acțiunile conchistadorilor în America de Sud. Este vorba de aventurierul spaniol plecat să cucerească teritorii în America, imediat după descoperirea acestui continent.
Problema egocentristă a occidentului în relațiile dintre Occident –mai ales dintre SUA-de a promova o cultură general valabilă occidentală și declinul capacității lui de a o realiza este evidentă. Prăbușirea regimului comunist-criminal a consolidat în Occident convingerea că ideologia democratică liberală a triumfat la nivel global și, deci, este universal valabilă. Occidentul și mai ales Statele Unite ale Americii, care este o națiune misionară, crede că statele non occidentale ar trebui să adopte valorile din toate domeniile (culturale, economice, tehnice, morale, democrație, piața liberă, guvernarea limitată, drepturile omului, individualismul, statul de drept etc ) și ar trebui să le cuprindă până la asimilare în instituțiile lor. Am constatat în celelalte civilizații, că există minorități care îmbrățișează și susțin aceste valori dar atitudinea predominantă față de ele, în culturile non occidentale, merge de la opoziție la scepticism, chiar înverșunată. În unele din aceste culturi și chiar în cele occidentale se simte dictatura minorității, care exagerează impunând pretenții în obținerea de drepturi mai multe decât majoritatea, profitând de drepturile omului. Cee a ce aceste țările occidentale consideră acest fenomen universalism, restul țărilor de pe Terra apreciază că este imperialism.
Occidentul încearcă să-și mențină poziția dominantă și să-și apere interesele definindu-le ca interese ale “comunității mondiale ”Această poziție dominantă nu mai trebuie impusă cu ajutorul armatei. Lecția istoriei recente a dovedit că nu se poate face nimic cu forța. În acele populații și țări există tradiții, obiceiuri tribale, legături de sânge ancestrale care nu se pot modifica cu ajutorul armelor. Schimbarea se poate face prin cultură și economie de-a lungul unui timp îndelungat. Occidentul încearcă să integreze economiile țărilor non occidentale într-un sistem economic mondial pe care-l domină. Prin diferite instituții economice, inclusiv prin FMI, acesta își apără interesele economice impunând altor țări politicele economice pe care le consider adecvate. Însă, populația acelor țări nu este de acord cu această impunere. Gheorghi Arbatov (rus : Гео́ргий Арка́дьевич Арба́тов , 19 mai 1923, Kherson – 1 octombrie 2010, Moscova , a fost un politolog sovietic și rus care a servit ca consilier pentru cinci secretari generali ai Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și a fost cel mai cunoscut în Occident în timpul Războiului Rece ca reprezentant pentru politicile Uniunii Sovietice în Statele Unite , unde limba sa fluentă a ajutat să-l facă un invitat frecvent la televiziunea americană. A fost director fondator și mai târziu director emerit al Institutului SUA și Canada al Academiei Sovietice de Științe (ISKRAN), grupul de reflecție sovietic și rus pentru studiul SUA și Canada. ) a dezaprobat această impunere, spunând că “neo bolșevicii, care adoră să exproprieze banii altora, impunând reguli de conduită economică și politică nedemocratice și străine și înăbușind libertatea economică.“
Cele două fenomene, impunerea democrației occidentale și cea economică, prin forța armelor și a unor fenomene economice prin FMI unor țări non occidentale, în majoritatea cazurilor au eșuat, producând dezastre în rândul populațiilor. Având în vedere schimbarea echilibrului de putere dintre civilizații, pentru Occident este din ce în ce mai greu să-și atingă scopurile în ceea ce privește proliferarea armelor, drepturile omului, imigrația și multe alte probleme. Există o zicere în rândul poporului român: “nu zgândării mușuroiul că te v-a năpădii furnicile.“ Capacitatea Occidentului de a deranja “mușuroiul “tradițiilor istorice ale acelor popoare non occidentale va duce la intensitatea conflictelor cu civilizațiile rivale și cele oscilante. În acest context trebuie identificate interese comune.
Al.Florin Țene / UZPR