La Editura Ștef din Drobeta – Turnu Severin, scriitorul, publicistul și criticul literar Victor Rusu a publicat cartea: ”Cântecele de război și revista ”Izvorașul.”
Cartea este izvorâtă din dragostea autorului pentru neamul românesc, creația sa folclorică și pentru recuperarea memoriei unui mare om de cultură mehedințean, preotul, învățătorul și folcloristul Gh.N. Dumitrescu-Bistrița (1895-1992), fondatorul și directorul revistei ”Izvorașul,” care a apărut timp de 21 de ani (1919-1921) în localitatea Bistrița din județul Mehedinți.
Unul din marile merite ale revistei a fost că a stimulat culegerea și cercetarea științifică a folclorului românesc, fiind foarte bine cunoscută și de către românii din afara granițelor țării noastre.
Autorul cărții, Victor Rusu, a avut ocazia să îl cunoască direct pe acest preot patriot, ceea ce sporește impresia de viață a cărții, de relaționare intelectuală și afectivă.
În calitate de director al revistei ”Gazeta de Severin,” i-a publicat ”cu sfințenie, satisfacție și bucurie rară” tot ceea ce îi trimitea, iar nouă, cititorilor, ne face cunoscute scrisori și poezii primite de la acesta pe care nu a apucat să le publice.
Una din ele este scrisoarea pe care a primit-o de la Gh N. Dumitrescu-Bistrița pe data de 1 februarie 1974, în care prezintă starea culturii românești din acel timp și 2 scrisori și 2 poezii compuse de un locuitor al comunei Broscari (azi Livezile) din județul Mehedinți, D.M. Nănău, ”sergent și fost combatant în timpul Primului Rzăboi Mondial.”
Reproducerea acestor documente este însoțită de comentarii literare, sincere, pasionale, competente și obiective făcute de poetul și criticul literar Victor Rusu.
Acesta apreciază, în mod deosebit, valoarea de document, bogăția textelor folclorice inspirate din lumea războiului și larga lor circulație pe tot cuprinsul teritoriilor locuite de români.
Concluzia autorului este că folclorul a avut un rol important în realizarea unității naționale.
Cea de-a doua parte a cărții este dedicată creațiilor folclorice de război și cătănie publicate în revista ”Izvorașul.”
Sunt selectate, reproduse și analizate în paralel cântece de cătănie și de război, din Basarabia și din diverse zone ale țării noastre sau sunt analizate variantele aceluiași cântec de război.
Scopul acestui capitol este de a se evidenția asemănarea și unitatea tematică, de expresie artistică, de gândire și simțire a românilor din vechiul regat și din Basarabia.
Numărul mare și varietatea cântecelor de război sunt explicate și prin spațiul larg pe care s-au purtat luptele.
De o atenție specială din partea autorului se bucură și cântecele de prizonier și scrisorile versificate trimise imaginar de către soldații-prizonieri.
În cea de-a treia parte ”Numai foc, potop și jale” este evidențiat răsunetul de care s-au bucurat în țară și în afara acesteia revista ”Izvorașul” și fondatorul ei.
Printre admiratorii acestei reviste și a creațiilor folclorice publicate în ea s-a aflat și Ramiro Ortiz ale cărui opinii sunt îmbrățișate și de autorul acestei cărți: ”Dintre secțiunile culegerii se evidențiază prin originalitate și gradul de cizelare, cântecele de militărie și război, lirico-epice, unele mai ample, părând a fi scrisori ale ostașilor. Folosind modalități variate, printre care și expunerea dialogică, multe dintre aceste cântece surprind cu vigoare vremile de restriște prin care a trecut poporul.” (pag. 76)
În continuare, criticul literar Victor Rusu analizează cântece de război din colecția folcloristului Gh N. Dumitrescu-Bistrița, insistând asupra comportamentului spiritual al românului aflat în situația unui dramatism extrem, în calitate de participant la război, prizonier sau membru al familiei rămase acasă.
Durerea despărțirii de cei dragi, înstrăinarea, detenția, dorul de casă, dorința de a se sfârși războiul, comuniunea cu natura sunt câteva din trăirile soldatului sau prizonierului, care stau la baza textelor poetice.
În accepțiunea autorului acestei cărți ”Culegerile de foclor poetic, dedicat anilor Primului Război Mondial sunt atât de bogate și prezintă un registru tematic atât de amplu și divers, încât, mozaical, ele se constituie într-o veritabilă cronică epico-lirică a crucialelor evenimente, reconstituie fractal un posibil scenariu eroic de dimensiuni epopeice….” (pag. 81).
Cartea lui Victor Rusu, scrisă cu trăire patriotică autentică, inteligență și talent, constituie o contribuție originală, utilă și necesară pentru cercetarea creațiilor folclorice mai puțin cunoscute, inspirate de Primul Război Mondial, fiind revelatorie totodată pentru cunoașterea unor pagini de istorie națională și a psihologiei poporului român, confruntat cu lumea gravă a războiului.
Oricât de banalizată ar părea astăzi afirmația lui Vasile Alecsandri „Românul s-a născut poet,” prin intermediul acestei cărți își găsește încă o dată confirmarea.
Elena TRIFAN / UZPR Prahova