Cercetările teoretice, cât și experiența literară, au demonstrat că niciodată estetica nu a dus la creare de frumos, la fel precum logica nu a creat un adevăr. Condiția ideală ce explică apogeul unui adevăr al frumosului constă în explicarea şi în potențarea mișcării faptelor de viață, mărirea obiectivelor de cunoaștere ce urmăresc dezvoltarea gradată, spre culminarea frumosului și eternului.
În acest sens, noul volum Iași 33 al scriitorului-cronicar, ziarist și poet Dan Teodorescu reprezintă o continuitate a cărții despre viață, o cronica amplă, plăsmuită cu dragoste și interes sporit pentru manifestările cultural-artistice, științifico-sociale și sportive din perioada octombrie- decembrie 2022, un nou volum din lanțul expresiv al cronicii contemporane; doar că prin acest segment scriitoricesc autorul propune, ca de fiecare dată cu apariția unui nou volum, dimensiuni și valențe noi ce se perindă printr-un timp și spațiu concret, în funcție de contextul specific al mediului pe care îl traversează, oferind posterității o formulă vie a leagănului spiritualității române moderne, or lucrările ce atestă un specific documentar, sedimentează extraordinara afirmare a valențelor frumosului și eternului neamului nostru.
De aici, neobositul cronicar, prin perspectiva scriitoricească, inundă paginile valoroase cu atestări și reflecții asupra faptelor, evenimentelor ce au avut loc în această perioadă de timp – octombrie- decembrie: spre exemplu, în cele 15 capitole extinse pe o porțiune de 900 de pagini de cultură, istorie, religie, sport, în dimensiuni naționale și internaționale, se înscriu mai multe evenimente în ordine cronologică, debutând cu frumoasa „Sărbătoare Internațională a persoanelor vârstnice”, o remarcă de rezistență și înțelepciune vie, urmată de lansarea volumului „80 de ani de la pogromul de la Iași și Holocaustul din România”, pagini ce înscriu marea durere a oamenilor care au avut de trecut prin adânci suferinți – orori ale destinului vitreg. O cronică aparte este rezervată Dialogului Cultural-Artistic realizat între România și Republica Moldova, ce s-a desfășurat la Primăria municipiului Iași, în sala Vasile Pogor – un proiect fondat de Liga Scriitorilor Români, Filiala Iași Nord- Est Cultural și USARB, autori-iniţiatori ai căruia sunt, deopotrivă, Președintele Ligii Dan Teodorescu și poeta Veronica Rusu Bucico – activitate ce urmărește cunoașterea și recunoașterea unor valori validate prin timp, legată de experiența oamenilor care înscriu o pagină aleasă în istoria neamului românesc pe cursul evoluției ei. Fondul descriptiv senzaţional este rezervat unui eveniment desfășurat la Grădina Botanică din Iași – o feerie de culori autumnale care-ți inundă sufletul de bucurie prin diversitatea cromatică. O ținută a excelenței cultural-artistice i-a revenit Cenacului Literar „Arthur Silvestri”- eveniment desfășurat la Cercul Militar Cluj, în Sala Armelor, integrând prezența scriitorilor din întreaga țară.
Autorul, prin diversitatea aspectelor prezentate, a conceput acest volum, ca de altfel și pe celelalte, dintr-o convingere că cele înserate în paginile cărții pot oferi o contribuție reală la cunoașterea și recunoașterea unor valori perindate prin timp, valori ale spiritului românesc – o lucrare de mare rezonanță pentru contemporanietate, or, volumul de față este o sinteză ce oferă cititorilor o suită de cronologii într-o sintagmă deja adoptată care creionează idea de tezaur incontestabil, transmis posterității, realizându-se o corelare, o simbioză a evenimentelor relevante din domeniile vieții sociale, culturale, religioase, artistice, sportive, căci doar astfel se poate cristaliza, în viziunea scriitorului Dan Teodorescu, o formulă coerentă, concludentă a unei societăți, în ascendența, evoluției ei.
Lucrarea de față integrează momente nu doar parcurse de autor, ci și multe evenimente de mare amploare adunate de pe mapamond. Volumul este structurat în 15 capitole, fiecare fiind intitulat, dezvăluind o informație, pe alocuri cu puțin exces, dar integrând o calitate ordonată a textului în sine – cea cu referință la totalitatea, simetria operei, proiectând o integritate a consecutivității faptelor, unde măiestria vădită a ziaristului și scriitorului Dan Teodorescu realizează un principiu al echivalenței de pe axa selecției pe cea a combinării evenimentelor petrecute aievea, evitând controversele literare, căci o lucrare literară ține de o formulă bazată, mai cu temei, pe contragere și nu pe expansiune, precum ar face-o arta cinematografică, spre exemplu.
Cartea este un argument pentru eternitate, realizată în cheia unui dialog cu un vorbitor, un auditoriu imaginat, iar, pe alocuri, imprimă sintagma unui monolog reflexiv de tipul: „… Zis și …până l-am văzut făcut, numai noi știm cât am avut de furcă!..”( pagina 462, capitolul 7 „Istoria clipei”).
Stilul scriitoricesc este natural, publicistic, pe o întindere mai mare, fără să forțeze prea mult imaginația, având un set propriu de convenții, cu adaos de concretețe și precizie a stampelor preluate din viața cotidiană din care descind idei plauzibile, conferind, astfel, încă o notă definitorie acestui tip de literatură documentară, lipsită, practic, de metaforă, însă pentru consumatorii de noutăți extinse pe diferite arii de viață, volumul inspiră afecțiune și interes, datorită trăsăturilor specifice ce o individualizează și o detașează, în același timp, de evenimentele nonliterare.
În general, întreaga cronică teodoresciană se prezintă ca un discurs forte, în sensul vast al cuvântului, incluzând segmente de vorbire și scriere, imprimate, cu mici întreruperi, pe alocuri, de la un singur scriitor, astfel integrând trăsături simpliste, dar de o mare pondere cu interes național și internațional chiar, acest discurs select din setul de volume impunătoare ale scriitorului Dan Teodorescu realizează dimensiunea unui gen de literatură din care discerne și capacitatea de a transmite aserțiuni ca fond și formă generațiilor ce vin, sensul care urmărește un rezultat al menținerii, statutului nostru de Neam Creștin ales, popor cu demnitate și dorință de perpetuare, axat pe o evidență a faptelor ce merită să se înscrie în condica coloanei vertebrale a României, a Neamului Românesc.
Această ultimă abordare mi-a părut importantă, deoarece aș vrea să evit riscul de a confunda o simplă înșiruire documentară, de un discurs literar-publicistic exprimat de talentul înnăscut al artistului care urmărește tendința de perfecționare în arta sa, pornind din interesul și atenția asupra multor particularități importante ce se înscriu în analele istoriei unei societăți, opunându-se, astfel, unui rău contagios al ignoranței și inculturii de care suntem atinși în ultima vreme, ori, așa precum am insistat și anterior, dacă am avea o lipsă de informații a faptelor și evenimentelor acestei vremi abordate în carte, cronica relatată poate servi drept o circumferință a cunoașterii, un catalog, un pașaport al vieții, intercalate în timp și spațiu, circumstanțe legate de cauze și efectele unui adevăr etern al cuvântului, căci intenția scriitoricească a maestrului nu se axează doar pe realitatea însăși ce reprezintă un raport, în sensul cel mai propriu, dintre subiect și obiect, fapte și întâmplări, dintre creație și lumea ei, ci menirea realizării dumnealui constă în cea de a alege, de a uni, cu scop de potențare a sublimului, având nobila chemare de a exprima frumosul care se ocupă de un adevăr al existenței noastre din care discern idei ce se manifestă în materie sensibilă.
Pe final, țin să-i mulțumesc distinsului scriitor Dan Teodorescu pentru această muncă sisifică, ce are menirea de a exprima frumosul și sublimul zilelor noastre.
Veronica Rusu-Bucico
R. Moldova
(Revista UZP, nr. 29/2023)