Ecuația complexă a raporturilor economice ale Beijingului cu principalele state UE va genera o relativă consolidare a relației politice reducând din impactul acelui de-risking despre care Ursula von der Leyen a făcut mereu vorbire în ultimul an. Dacă Olaf Scholz este interlocutorul obligatoriu al Chinei în Europa, Emmanuel Macron este cel preferat, chiar dacă forțat de împrejurări a revenit asupra unei caracterizări de acum cinci ani când aprecia că ,,NATO este în moarte clinică’’. Mare bucurie atunci, la Moscova și la… Beijing. Macron s-a sucit din vina lui Putin și a sângeroasei sale aventuri ucraineane de care China nu avea nevoie și va fi nevoită să se implice în rezolvarea problemei, după cum au discutat Xi și Emmanuel, în Pirinei.
De la Ciu Enlai încoace, pentru chinezi, Franța dă tonul în Europa
Xi Jinping a apreciat constant inițiativele Franței de consolidare a autonomiei strategice europene care, în viziunea Beijingului, înseamnă o distanțare de politica externă a Americii. De altfel, menționarea numelui lui Charles De Gaulle – mare ,,prieten’’ al Statelor Unite – în discursul ținut la Paris ar trebui interpretată în această cheie. Nu întâmplător, media oficiale ale Marelui Dragon l-au caracterizat pe Macron – și acum și anul trecut, în timpul vizitei sale de stat în China – drept ,,adevăratul interlocutor european al Beijingului’’. Se știe că în cadrul întâlnirii de la Elysée, președintele francez a lăsat inițiativa doamnei Ursula, chemată special de la Bruxelles – mai ales pe subiectele controversate privind relațiile Uniunii Europene cu China în domeniul economic, iar cele constructive, mai plăcute, au fost abordate în timpul vizitei private, în sud. Domnul Macron știe să-și facă prieteni chiar dacă în politică, de cele mai multe ori prietenia nu prea contează. Dar de câteva ori, da.
Serbia, marele prieten al Chinei…
Fără prea multă zarvă, Serbia a devenit principalul hub al Chinei în Europa cu investiții majore în industria grea, minerit, sănatate, infrastructură rutieră și feroviară – magistrala de mare viteză Belgrad-Budapesta, mereu menționată – și în industria de apărare.
Nu cred că sârbii aveau nevoie ca cineva să le demonstreze ,,mentalitatea agresivă, de Război Rece, a NATO’’ cum se exprima un oficial de peste Dunăre. Dar când un lider planetar vine special la Belgrad , iar semnalul este transmis lumii întregi, simbolistica unui eveniment de acum 25 de ani, reluată în 2024, evidențiază substanța legăturilor dintre țara acelui lider și Belgrad. Modul în care subiectele au fost abordate în cadrul discuțiilor Vucic-Jinping – raporturile economice, politice și militare, Kosovo, Taiwanul – au demonstrat și reticențele liderului sârb în fața parcursului de aderare la Uniunea Europeană și chiar capacitatea sa de armonizare a intereselor naționale între est și vest. În ultimii doi ani, Vucic a făcut un gen de echilibristică – ca exercițiile ,,la trapez’’ dar cu plasă chinezească – pentru a nu deveni un paria al Europei, opunându-se sancțiunilor impuse Moscovei. Parțial, i-a reușit.
Și Ungaria… calul troian
Ungaria a fost primul stat membru UE care a aderat la Drumul mătăsii-BRi. Este ,,poarta de intrare’’ – din spate, însă – a Beijingului în inima Europei cu extensii infrastructurale spre est – Ucraina și spre vest – UE. Cele 18 acorduri semnate în contextul vizitei lui Xi Jinping la Budapesta permit Chinei să extindă infrastructura Ungariei începând cu regiunile adiacente Budapestei, utilizând tehnologie de ultimă oră. În plus, Marele Dragon va produce baterii și autovehicule electrice în Ungaria, adică în UE – uzinele aparțin marilor grupuri industriale CATL, Great Wall Motors și BYD, cu capital majoritar de stat – fără a se teme prea mult de investigațiile și contramăsurile Comisiei de la Bruxelles. Calea ferată Belgrad-Budapesta va fi elementul-cheie al unei magistrale de transport care va conecta portul grecesc Pireu – achiziționat de grupul chinez COSCO – cu cele două capitale, existând posibilitatea extinderii spre Ucraina. Intră aici în calcul transformarea Ungariei și Serbiei într-un gen de „platformă de sprijin’’ a Chinei atunci când se va pune problema reconstrucției Ucrainei. Este vorba de o competiție pe care Beijingul nu-și poate permite să o piardă.
Scurtă concluzie
În comparație cu vizita din 2019, acum Xi Jinping a găsit o altă Europă. Aparent este mai unită dar în realitate este obosită de crizele care s-au succedat în toți acești ani. În discuțiile din martie cu Scholz și acum cu Macron, Orban și chiar cu von der Leyen, s-a convins că „identitatea europeană’’ este dublată constant de o identitate națională. Ultima o depășește pe prima iar acest lucru nu poate decât să-l bucure pe interlocutorul chinez.
Urmărim cu mare interes modul cum noua Comisie UE va aborda ,,chestiunea chineză’’ și dacă politica doamnei von der Leyen va fi continuată. Judecând prin prisma rezultatelor recentelor alegeri pentru PE, Ursula are toate șansele să rămână președinte al Comisiei UE.
George Miloșan
Foto: Wikipedia