◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro16.06.2024

Dirijorul MIHAI MIRCEA SPÂNU și măiestria Concertului regal WIEN BLEIBT WIEN la București

Sărbătorile de Iarnă ne bat în geam și noi ne pregătim să le primim cu bucurie. Mulți artiști, în această perioadă, devin adevărați mesageri ai binelui și frumosului, dăruindu-ne prin arta lor momente unice de emoție înaltă, ce ne binecuvântează sufletele și ne ajută să conștientizăm și mai mult sfințenia acestei perioade.

Dirijorul Mihai Mircea Spânu, proaspăt reîntors din Germania, se pregătește pentru un concert cu totul deosebit pe care-l va oferi publicului joi, 15 decembrie la ora 19.00, la sala „Luceafărul” din București. Concertul regal WIEN BLEIBT WIEN (Viena rămâne Viena) promite a fi un eveniment artistic de marcă, ce aduce în atenția publicului unica orchestră simfonică de suflători din România, „Romanian Symphony Wind Orchestra”, alături de care vor evolua acest dirijor extraordinar și soprana Irina Baianț.

Recunoscut deja ca Maestru în lumea muzicii, Mihai Mircea Spânu este primul român care a absolvit facultatea de dirijat orchestră de suflători, specialitatea orchestră de tip armonie, orchestră fanfară și brass band, care a concertat în țări precum Germania, Belgia, Țările de Jos, Elveția, Austria sau Turcia. Dirijor, trompetist și pianist, a studiat la Școala Superioară de Muzică din Düsseldorf, Conservatorul din Maastricht, Conservatorul Regal din Liége și Școala Superioară din Mönchengladbach.  Pe lângă studiul cu Pieter Jansen, inspector al muzicilor militare neerlandeze, Patrick Baton, Jos Zegers, a urmat și cursuri de măiestrie ale dirijorilor Jan Cober, Thomas Doss sau Theo Wolters. De asemenea, Mihai Mircea Spânu este și dezvoltător al proiectului pentru promovarea muzicii de suflători și a tradițiilor românești în cadrul proiectului „Conservarea tradițiilor românești”, împreună cu managerul Florin Ciofică, în cadrul căruia au fost prezentate în premieră peste 60 de lucrări originale și prelucrări pentru orchestre de suflători.

 

– Stimate domunule Mihai Mircea Spânu, dacă ar fi să vă definiți doar prin trei cuvinte, care ar fi acestea?

Perseverent, empatic și parolist.

– Dar cum v-ați defini doar printr-o notă muzicală?

Si bemol – cele mai multe instrumente de suflători sunt acordate în legătură cu acest sunet.

– Când v-ați dat seama că vreți să îmbrățișați o carieră muzicală?

Nu a fost un moment de conștientizare. Totul a venit foarte natural din moment ce participam când eram copil la concertele tatălui meu, iar lucrurile s-au succedat cu fiecare pas în procesul de dezvoltare în cadrul studiului muzicii. Muzica era o parte din activitățile mele din timpul copilăriei, iar după achiziționarea unui pian la vârsta de 5 ani lucrurile s-au derulat într-un mod firesc pentru a aprofunda tainele muzicii.

– Ce reprezintă, de fapt, muzica pentru dumneavoastră?

Muzica pentru mine este o comunicare și o stare de spirit. 

– Care este cel mai îndrăgit muzician al dumneavoastră?

Apreciez și îndrăgesc în special muzicienii care transmit prin intermediul artei, mesajul puternic și profund spiritual. De aceea Dumnezeu a transmis prin foarte mulți compozitori mesajul Lui și atunci nu pot face o selecție, ci doar să-i pot aprecia pentru rolul important în istoria umanității.

– Cum a fost trecerea de la trompetist și pianist la dirijor?

Această trecere încă nu s-a produs și nu aș vrea să se producă niciodată, pentru că îndrăgesc mult acest instrument. Pot spune, doar, că timpul pe care îl acord studiului dirijatului este mult mai mare decât studiul trompetei. Dar trompeta trebuie să rămână parte din viața mea muzicală atât cât îmi permite timpul rămas de la tot ce înseamnă activitatea conducerii muzicale.

– Prin ce se deosebește o orchestră de suflători de una obișnuită?

Sunt foarte multe aspecte. Este vorba, în primul rând, de combinațiile culorilor sonore. 

Avem mai multe corpuri sonore în cadrul orchestrelor de suflători, multe din ele fiind foarte puțin sau deloc cunoscute publicului din România. De asemenea, avem utilizarea unor instrumente specifice fiecărui corp sonor: Fligorn, Clarinet Contrabas, Saxofon Sopran, Saxofon Bas, Cornet, Tenor horn, Bas fligorn, Eufoniu, Bariton șamd. Repertoriul orchestrelor de suflători este unul special adaptat pentru instrumentele specifice acestor corpuri sonore și culorilor dorite de compozitori. Concluzionând, este vorba de o utilizare diferită a unor instrumente și de un repertoriu diferit.

– Cum a luat naștere Romanian Symfony Wind Orchestra și ce așteptări aveți de la ea?

RSWO a luat naștere din dorința de a prezenta constant publicului din România și de peste hotare lucrări originale pentru orchestre de suflători și adaptări ale unor lucrări deja consacrate.

– Ce fel de căutare presupune munca de dirijor?

În primul rând dirijorul trebuie să iubească ceea ce face. Această meserie o faci doar dacă ești pasionat cu adevărat și nu doar că așa s-a nimerit. Doar în momentul în care conștientizezi cu adevărat rolul pe care îl ai și de ce vrei să faci lucrul acesta, atunci trebuie să te poziționezi în slujba muzicii și să cauți să adresezi oamenilor mesajul artei.

– Dirijorul este un fel de lider al orchestrei?

În cadrul unei Orchestre avem o ierarhie, iar pentru că deciziile finale sunt luate de dirijor, putem spune că dirijorul este șeful orchestrei, dar acesta se pune de asemenea împreună cu șefii de partide și concermaeștrii în slujba partiturii, care la rândul ei se subordonează fenomenului muzical.

– Ce atribute de bază trebuie să aibă un dirijor?

Dirijorul nu este doar un muzician care stăpânește tehnica dirijorală. El trebuie să aibă cunoștințe vaste ca instrumentist, pedagog, muzicolog, aranjor, psiholog și manager.

– Aveți emoții înainte de un concert?

Emoțiile trebuie să fie sau să devină constructive. Fără ele nu se poate interpreta profund.

– Ce reprezintă SUNETUL pentru dumneavoastră?

Sunetul reprezintă pentru mine aceea vibrație care este percepută în mare parte diferit de la individ la individ și care conduce în relație cu alte sunete (vibrații) la o stare pe care noi o numim muzică.

– Se spune că un dirijor bun trebuie să aibă acuratețe de metronom.  Ce faceți dumneavoastră pentru a oferi publicului un concert de neuitat?

Dirijorul trebuie să fie și un bun pedagog, de aceea încerc să am o interacțiune cu publicul. Calitatea Pedagogică a dirijorului va veni de fiecare dată în întâmpinarea publicului pentru a-i transmite cât mai profund mesajul artei, iar pentru acest lucru trebuie să știu ce ar vrea publicul de la mine și ce așteptări are. Când știu asta, atunci voi plusa cu ceva la care nu se așteaptă și îi voi depăși așteptările oferind un concert de neuitat.

– Ce considerați că aveți mai special decât alți dirijori?

Singurul lucru pe care l-aș putea numi cu obiectivitate este faptul că am încercat să-mi lărgesc aria de cunoștințe în zona orchestrelor simfonice și în cea a orchestrelor de suflători. Foarte puțini dirijori se concentrează pe amândouă direcțiile, cei mai mulți dintre ei optând pentru una sau cealaltă. 

– Numiți câteva concerte pe care le-ați dirijat…

Aș putea numi câteva concerte memorabile pentru mine și care au rămas ca referințe pentru mine: Concertul din Germania unde am prezentat în premieră pentru această țară lucrarea „Imn Jubiliar”, de George Enescu, Concertul din sala Filarmonicii din Liège, Concertul în aer liber în vârful munților Alpi dirijând muzică germană și austriacă, Concertul festiv din Limburg, Țările de Jos, zona cea mai dezvoltată din lume pentru muzica de suflători.

– De ce ați hotărât să profesați în Germania și nu în România?

Profesez și în România, doar că locuiesc în Germania, unde am studiat, iar

muzica pe care o interpretez este mai cunoscută în Germania decât în România.

Sper ca în scurt timp să fie mai mult apreciată și în România, iar atunci voi profesa mai mult în România.

– Ce aduce în plus ca mesaj Concertul de gală Wien bleit Wien pentru publicul românesc?

Dorim prin acest concert să aducem în atenția publicului atmosfera capitalei muzicii prezentând nu numai lucrări ale unor compozitori precum Johann Strauss, Franz Lehar sau Emmerich Kalman, dar și lucrări pentru muzica simfonică de suflători foarte apreciate în orașul vienez la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX.

– Un mesaj cititorilor…

Îi așteptăm la concert și sperăm să ne întâlnim la cât mai multe concerte. Arta reprezintă o cale nemijlocită de comunicare cu Divinitatea, lucru ce va duce la dezvoltarea individului în societatea actuală.

 

Claudia Motea / UZPR

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *