Statele din Balcanii de Vest negociază intrarea în marea familie europeană de ani buni. În timp ce, pe de o parte, Bruxelles-ul declară tot mai apăsat că va accelera procesul, „seismograful” numit libertatea presei dă măsura democrației în aceste țări care alcătuiesc una dintre cele mai complicate zone ale lumii.
Serbia este singura țară din Balcanii de Vest a cărei poziție în Indicele Mondial al Libertății Presei s-a deteriorat în 2023 – ocupă locul 91 din 180 de țări, potrivit unui recent raport al organizației Reporteri fără frontiere. Documentul precizează că mass-media pro-guvernamentală din Serbia răspândește propagandă rusă, precum și că Serbia a înregistrat cea mai semnificativă scădere în regiunea UE și Balcani – 12 puncte. Albania se află pe locul 96, urmată de Bosnia și Herțegovina (64), Kosovo (56), Muntenegru (39) și Macedonia de Nord (38). „Poziția Bosniei și Herțegovina pe listă este mai bună doar pentru că ratingurile celorlalte țări sunt în scădere, dar indicele său scade și el, așa cum este cazul Serbiei”, punctează Pavol Szalai, reprezentant al organizației Reporteri fără Frontiere, pentru Voice of America.
Diferențele dintre țările din Balcanii de Vest sunt în creștere. „Pe de o parte, Macedonia de Nord, Muntenegru și Kosovo prezintă un potențial real de schimbare. Dar chiar și aici, libertatea presei este amenințată din cauza problemelor structurale”, adaugă Szalai.
Concret, în Serbia, jurnaliştii sunt supuşi permanent atacurilor politice. Cu peste 2.500 de instituții media înregistrate în țară, piața media este foarte fragmentată. Materialele de investigație premiate au un public limitat, deoarece sunt prezentate doar online și în câteva instituții media independente. Iar acestea, câte au mai rămas, suntatacate prin procesele de defăimare – SLAPP – care sunt de natură să intimideze jurnaliștii și să ruineze redacțiile.
„Într-un climat politic extrem de polarizat, jurnaliştii sunt supuşi în mod regulat atacurilor politice inițiate de membrii elitei conducătoare. Nici politicienii, nici instituțiile, inclusiv Autoritatea de Reglementare a Electronic Media, compusă în mare parte din persoane numite de guvern, nu au fost dispuși să remedieze situația. În plus, jurnaliştii care critică partidul de guvernământ au acces restricţionat la interviurile cu reprezentanţii autorităților şi la informaţiile publice”, se arată în raport. În ceea ce privește siguranța, documentul Reporteri fără frontiere subliniază că, în ciuda eforturilor depuse pentru îmbunătățirea securității jurnaliștilor și lupta împotriva impunității pentru crimele comise împotriva lor – sub forma a două grupuri de lucru și introducerea unei linii SOS pentru mass-media – jurnaliștii sârbi sunt încă departe de a se simți protejați. Multe atacuri grave asupra jurnaliştilor rămân nerezolvate, cum ar fi asasinarea lui Slavko Ćuruvija – în 1999!
În Albania, jurnaliştii sunt victime ale crimei organizate şi, uneori, ale violenţei poliţiei, stimulate de eşecul guvernului de a-i proteja. Pe de altă parte, independența editorială este amenințată de reglementări partizane. „Jurnaliştii se află sub o presiune politică exacerbată de încercările de a controla informaţia. Politicienii limitează independența editorială prin intermediul unor autorități de reglementare mass-media puternic politizate și prin numirea responsabililor cu presa publică“, se arată în raport. Jurnaliștii care critică guvernul sunt adesea supuși unor atacuri politice menite să-i discrediteze și au dificultăți în accesarea informațiilor deținute de stat. Se afirmă că cele mai influente mass-media din sectorul privat albanez sunt deținute de doar câteva companii care au legături cu lumea politică în timp ce operează în sectoare foarte reglementate. Raportul adaugă că în timp ce, pe de o parte, există sute de instituții media online, un număr mic au un model de afaceri sustenabil, cu finanțare transparentă.
Când vine vorba despre siguranța jurnaliștilor, documentul RSF punctează faptul că crima organizată reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa siguranței jurnaliștilor. „Deși poliția a luat recent măsuri pentru a investiga atacurile împotriva jurnaliștilor, impunitatea pentru aceste crime, combinată cu încercările politice de discreditare a jurnaliștilor, a creat un climat care poate încuraja noi atacuri”, se arată în raport.
Deși jurnaliștii din Macedonia de Nord nu lucrează într-un mediu ostil, dezinformarea pe scară largă contribuie la scăderea încrederii societății în mass-media, ceea ce expune instituțiile independente la amenințări și atacuri. „Deși televiziunea este sursa dominantă de informații, media online joacă un rol important. Cu toate acestea, trebuie făcută o distincție între redacțiile profesionale online care angajează jurnaliști profesioniști și publică materiale originale și portalurile care plagiază și copiază.”, aratădocumentul elaborate de Reporteri fără frontiere.
În ceea ce privește siguranța, raportul a precizat că jurnaliştii rămân expuși presiunii legale și urmăririi penale abuzive (amintitele SLAPP).
În Bosnia și Herțegovina, „în timp ce mediul politic general este nefavorabil libertății presei, există diferențe semnificative în întreaga țară din cauza structurilor politice diferite ale entităților sale. Activitatea media este într-o stare mai bună în capitala Saraievo decât în entitatea majoritară sârbă Republica Srpska și în partea de vest a entității. Politicienii din țară atacă în mod regulat jurnaliştii și exercită influență asupra presei publice și a organismelor de reglementare”, se arată în raport. În plus, jurnaliştii sunt cel mai adesea supuşi ameninţărilor şi atacurilor verbale, precum şi agresiunilor fizice. „Profesioniștii mass-media nu se simt suficient de protejaţi în timp ce îşi fac treaba şi nu au încredere în poliţie pentru protecţia lor”, adaugă raportul.
Deși piața mass-media din Kosovo este diversă, dezvoltarea sa este limitată de dimensiunea mică și separarea strictă de-a lungul liniilor etnice. Independența mass-media este amenințată de o reglementare deficitară și de dependența de distribuția partizană a fondurilor publice.
„Chiar și atunci când mass-media reușesc să-i critice pe politicieni, jurnaliştii rămân ținta atacurilor politice… Libertatea de exprimare, protecția surselor jurnaliştilor și dreptul la informare sunt garantate legal, dar jurnaliştii sunt din ce în ce mai mult vizaţi de procesele SLAPP iniţiate de grupuri de afaceri şi politicieni”, arată Reporteri fără frontiere. Mai mult,
Mare parte din mass-media depind de publicitatea fie din partea guvernului, fie din partea partidelor politice, ambele fiind distribuite într-o manieră netransparentă și partizană.
Raportul organizației Reporteri fără frontiere subliniază că în Muntenegru, libertatea presei continuă să fie amenințată de ingerințe politice. „De asemenea, există îngrijorări cu privire la faptul că proprietarii străini ai unor publicații vor influența politicile editoriale pentru a servi interesele altor guverne (sârb, de exemplu) sau pe cele ale favoriților lor politici locali”, se arată în raport. Pe de altă parte, în ceea ce privește atacurile asupra jurnaliștilor, aproape toate cele petrecute în ultimul an au fost rezolvate, deși dintre cele care au avut loc cu ani în urmă, multe rămân nepedepsite, în ciuda promisiunilor guvernului de a lua măsuri.
Roxana Istudor
(Revista UZP, nr.30/2023)
Foto: pixabay.com