Ajuns la a XXIX-a ediție, Colocviul Internațional „Emil Cioranˮ s-a bucurat, asemenea celorlalte, de susținerea Primăriei comunei Rășinari, căreia i s-au alăturat Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Sibiu, Liga Culturală Sibiu, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Asociația pentru Promovarea Artei Spectacolului FRINGE. O participare generoasă și diversă, prin urmare, astfel încât s-au asigurat condiții excelente pentru desfășurarea uneia dintre cele mai interesante și valoroase ediții ale manifestării care așază Rășinariul pe harta culturală a lumii. Oricât de sintetică, o trecere în revistă a acestei ediții a reliefat creșterea preocupărilor pentru cercetarea vieții și operei scriitorului filosof Emil Cioran, cel plecat din vatra Mărginimii Sibiului.
Scenariul manifestării a debutat cu slujba religioasă desfășurată la Biserica „Sfânta Treime” din Rășinari, pentru ca deschiderea lucrărilor în sala „Emil Cioran” a Primăriei să revină edilului, ing. dr. Bogdan Bucur, alături de care s-au aflat reprezentanți ai Parlamentului României, ai Prefecturii și Primăriei Sibiu. Un surprinzător și emoționant moment a fost acela al prezentării de către criticul de artă Olimpia Todoran a unui bust ce-l reprezintă pe Emil Cioran. Surpriza a fost să aflăm că sculptura aceasta, aparținând maestrului sibian Radu Aftenie, este donată de artist Primăriei Rășinari.
Sub coordonarea d.nei conf. univ. dr. Anca Sîrghie și a președintelui Filialei Sibiu a USR, prof. dr. Ioan Radu Văcărescu s-a desfășurat prima zi a sesiunii de comunicări, cuprinzând numeroase cercetări științifice, care izbutesc să atingă aspecte deosebite privind viața și opera marelui rășinărean. Aceasta se produce de la început, când Ioan Radu Văcărescu îl prezintă pe „Emil Cioran, erou de roman”, așa cum apare ca personaj într-o frescă epică a Sibiului din 1935, realizată de Ionel Neamtzu, intitulată „Orașul nordic”. Conexiuni inedite se fac prin comunicarea „Emil Cioran și Joseph de Maistre – reflecții despre modernitateˮ, susținută de conf. univ. dr. Eugenia Bogatu de la Universitatea de Stat din Rep. Moldova și conf. univ. dr. Adrian Niță de la Institutul „C. Rădulescu Motruˮ din București. Despre ,,Omul fără destin” vorbește apoi d.na prof. univ. dr. Ana Selejan, explorând numeroasele interpretări ale unui mod de viață cu totul special. Venind din Rășinariul Sibiului, pr. Nicolae Streza propune dimensiuni care îl definesc pe „Emil Cioran între politică și credință ortodoxăˮ. O incitantă cercetare oferă drd. Vlad Bilevsky de la Serviciul Manuscrise al Bibliotecii Academiei din București, în studiul ,,Trădători și renegați. Nichifor Crainic despre Emil Cioran în 1962ˮ, pentru ca apoi dr. Claudiu Baciu, de la Inst. ,,C. Rădulescu Motruˮ, București, să comunice „Despre sentimentul paraguayan al ființeiˮ, prin inițierea unui ,,posibil dialog cu Emil Cioran”.
Într-un moment festiv, d.na conf. dr. Anca Sîrghie, ca președinte al Juriului, a înmânat d.lui Constantin Zaharia Premiul Colocviului „Emil Cioranˮ, pentru activitatea sa de critic literar și de editare a unor opere ale gânditorului sărbătorit. Venind de la Paris, acesta a susținut apoi tema ,,Două surse bibliografice ale ideii de neantˮ. O aprofundare a personalității filosofului de la Paris este prezentată de dr. Marius Dobre, de la Inst. „C. Rădulescu Motru”, București, sub titlul ,,Cioran. Consecvențe și inconsecvențe între viață și operă”. Prima zi a colocviului se încheie cu spectacolul de teatru ,,Exerciții de admirație Emil Cioranˮ, prezentat de Compania de teatrul ,,Become”, la casa și școala din Rășinari, în locurile care poartă amintirea copilăriei filosofului. Prima zi s-a încheiat cu o plimbare prin Rășinari, pe Coasta Boacii, loc consacrat în lume de celebrul rășinărean.
Sâmbătă, 6 mai, sesiunea de comunicări debutează cu intervenția „Emil Cioran și Ștefan Baciu” a prof. univ. dr. Marin Diaconu din București, care aduce inedite informații despre Emil Cioran, ca profesor la Brașov. Cu interes este primită și prezentarea de către prof. dr. Ada Stuparu din Craiova a „Caietelor Cioran” – 2021 și 2022, consemnând lucrările prezentate în edițiile din acei ani ale Colocviului ,,Emil Cioran”. Un intermezzo editorial special s-a constituit din prezentarea expoziției de carte a Editurii EIKON, de către dl. Valentin Ajder, care specifică preocupările pentru promovarea literaturii exilului. În continuarea sesiunii de cercetări, prof. dr. Christian Crăciun din Ploiești a susținut comunicarea ,,Cioran și frenezia negațieiˮ, definind existențialismul românesc ca fenomen cultural.
Primit cu mare interes este și momentul lansărilor de carte. Astfel, Anca Sîrghie și Ioan Radu Văcărescu prezintă „Torcătoarele și Dumnezeu cel Bun”, piesă în 9 tablouri de Cornel Teulea, autorul realizând și o secvență de lectură dramatizată a textului, împreună cu editorul Valentin Ajder. Sunt în atenție și alte apariții editoriale: Anca Sîrghie prezintă „Fratele fiului risipitorˮ, ediție îngrijită de Anca Sîrghie și Marin Diaconu, Ioan Radu Văcărescu – „Dialog epistolar cu Nae Antonescu” de Anca Sîrghie, iar Vlad Bilevsky, „Corespondența lui Constantin Noica cu Paul Anghel”.
Orizontul de receptare a operei lui Cioran se lărgește prin intervenția lui Aurélien Demars care a contactat din Franța colocviul rășinărean prin zoom, vorbind despre „Lʾesthetique du frisson selon Cioranˮ. Diversitatea interpretărilor este asigurată și prin prezenarea d.nei Claudia Voiculescu, poetă din București, ,,Cioran – cel care vedea realitatea nevăzutăˮ, o invitație la meditație asupra relației filosofului cu divinitatea. Un punct de vedere sensibil îl aduce prof. univ dr. Elena Dragoș în comunicarea sa, „Reabilitarea sentimentală a lui Emil Cioranˮ. O sondare de adâncime propune și d.na Anca Sîrghie în studiul „Emil Cioran de la exilul politic la exilul interior”, pentru ca Iulian Cătălui, scriitor din Brașov, să propună o descifrare a ,,Sensului tragic al istoriei în opera lui Cioranˮ. Cu bucurie a fost primită și intervenția lui Alex Cetățeanu din Montreal, Canada, prin zoom, probând o extindere a contactelor colocviului din Rășinari peste ocean, de unde evenimentul a fost receptat cu interes de mai mulți intelectuali români, precum prof. Sebastian Doreanu și ing. dr Răzvan Sîrghie din Colorado, Horia Ion Groza și dr. Oana Leonte din California etc..
Interpretări de mare interes aduce și dl. prof. univ. dr. Ion Dur, vorbind despre „Emil Cioran și Constantin Noica în dialog epistolarˮ. Este prezentată apoi cercetarea d.lui prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru, „Cioran, imagologul”, proiectând un personaj angajat polemic în relație cu propriul trecut. Interesante comentarii sunt susținute în dezbaterile care s-au desfășurat pe marginea comunicărilor susținute la Colocviu de către Claudiu Baciu, Ion Dur și pr. N. Streza.
În încheierea lucrărilor colocviului, dl. Ion Dur apreciază calitatea deosebită a comunicărilor, care se vor constitui în exegeze valoroase asupra operei lui Emil Cioran. În mod binemeritat, se adresează mulțumiri organizatorilor, coordonatoarei colocviului, d.na conf. univ. dr. Anca Sîrghie, primarului comunei Rășinari, ing. dr. Bogdan Bucur, și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a acestei manifestări de mare valoare culturală, care în acest an a fost mai viu, mai dinamic și variat tematic decât în anii precedenți. Comunicanții la Colocviu și-au anunțat interesul pentru ediția a XXX-a jubiliară de anul viitor.
Sub titlul „Cu gândul la Emil Cioranˮ, participanții s-au bucurat în a treia zi a colocviului de o minunată excursie prin satele Mărginimii Sibiului. Un interesant popas a fost făcut la Sibiel, unde oaspeții au admirat icoanele pe sticlă din Muzeul „Zosim Oancea”, bucurându-se de străzile cu troițe la răspântii și de aspectul îngrijit al caselor, dovedind hărnicia gospodarilor. Ajunși la Săliște, unde familia scriitoarei Adi Travadi i-a invitat la o cacao cu biscuiți, musafirii sosiți din diferite orașe ale țării au primit cadou câteva dintre cărțile autoarei. De la Aleea Academicienilor din centrul orașului Săliște, autocarul i-a condus pe excursioniști în Brata la casa lui D.D.Roșca. Apoi au ajuns și la Cimitirul unde se află mormântul celebrului profesor de filosofie. Se prelungea astfel, în mod simbolic, elogiul pe care cioranologii sosiți din întreaga țară îl aduc personalităților strălucite pe care Mărginimea Sibiului le-a dat culturii române.
Întors la Paris, cioranologul și eseistul Constantin Zaharia a trimis un mesaj de mulțumire: „Ne-am simțit foarte bine la Rășinari, iar eu personal am fost onorat să particip la colocviu și să primesc premiul pe care mi l-ați acordat. Mulțumesc din suflet pentru această onoare și, în același timp, plăcere. Am petrecut momente memorabile în aceste zile”.
Ada Stuparu, Craiova
tribuna.ro