◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.04.2024

ONU. Migranții

Aproximativ 110 milioane de persoane sunt strămutate la nivel global, un nou record, deoarece conflictele din Ucraina, Sudan, dar și din alte țări, precum și schimbările climatice au dezrădăcinat un număr fără precedent de oameni la nivel global la sfârșitul anului 2022, a declarat pe 14 iunie 2023 la Geneva, Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) : numărul persoanelor aflate în această situație nu a fost niciodată atât de mare, subliniază Oficiul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în raportul său anual, solicitând „mobilizarea colectivă în fața deplasării forțate care a atins un nivel record în 2022”.

La sfârșitul anului 2022, numărul persoanelor strămutate se apropia de 108,5 milioane, cu aproape 20 de milioane mai mult decât la sfârșitul anului 2021, cea mai mare creștere dintr-un an. Luptele din Sudan au agravat și mai mult situația deja extraordinară din 2022, creată de invadarea Ucrainei de către Rusia sau criza umanitară din Afganistan. „Aceste cifre ilustrează faptul că unii oameni sunt mult prea dornici să meargă la război și mult mai puțin dornici să găsească soluții, rezultatul fiind distrugerea, strămutarea forțată și suferința pentru fiecare dintre milioanele de oameni forțați să-și părăsească casele”, a declarat Filippo Grandi, Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați.

Tendința ascendentă a creșterii numărului refugiaților a continuat și în 2023: de la începutul crizei din Sudan, de exemplu, aproape două milioane de oameni și-au părăsit casele în această țară din nord-estul Africii, inclusiv 450.000 către țările vecine. O cifră care ar trebui să ajungă la „500.000 în zilele următoare”, a alertat presa la Filippo Grandi. „Este o urgență foarte importantă” care nu este suficient transmisă. Și regretăm lipsa asistenței internaționale în legătură cu situația din Ucraina. Din totalul din 2022, 35,3 milioane de persoane au fost refugiați și 62,5 milioane au fost strămutate. De asemenea, au existat 5,4 milioane de solicitanți de azil și alți 5,2 milioane care au nevoie de protecție internațională.

Ca urmare a războiului din Ucraina, numărul refugiaților a crescut de la 27.300 la sfârșitul lui 2021 la aproape 5,8 milioane în mai 2023. Numărul refugiaților din Afganistan a fost semnificativ mai mare la sfârșitul anului 2022 față de anul 2021, datorită estimărilor revizuite ale numărului de afgani găzduiți în Iran, mulți dintre aceștia sosiți în ultimii ani. În cifre absolute, țările care găzduiesc cei mai mulți refugiați sunt Turcia (3,6 milioane), Iran (3,4 milioane), Columbia (2,5 milioane), Germania (2,1 milioane) și Pakistan (1,7 milioane).

Țările în curs de dezvoltare, nu statele bogate, continuă să găzduiască cel mai mare număr de persoane strămutate. Mai mult, unul din cinci refugiați se află într-una dintre cele mai sărace țări și șapte din zece nu merg mai departe de o țară vecină: „Cele mai sărace 46 de țări din lume reprezintă mai puțin de 1,3% din produsul intern brut al lumii, dar găzduiesc peste 20% din totalul refugiaților”, a insistat Filippo Grandi, vizând astfel anumiți lideri politici care afirmă contrariul. „Oamenii din întreaga lume continuă să arate o ospitalitate extraordinară față de refugiați”, a adăugat Filippo Grandi, „dar este nevoie de un sprijin internațional mult mai mare și de o împărțire mai echitabilă a responsabilităților, în special cu țările care găzduiesc majoritatea oamenilor dezrădăcinați din lume”.

În 2022, peste 339.000 de refugiați s-au întors acasă în 38 de țări; reveniri semnificative s-au observat în Sudanul de Sud, Siria, Camerun și Coastae de Fildeș. Cca 5,7 milioane de persoane strămutate intern s-au întors acasă în 2022, inclusiv în Etiopia, Myanmar, Siria, Mozambic și Republica Democrată Congo. La sfârșitul anului 2022, aproximativ 4,4 milioane de oameni erau apatrizi sau de naționalitate nedeterminată în întreaga lume, cu 2% mai mult decât la sfârșitul anului 2021.

Din cele peste 110 milioane de persoane care trăiesc în situații de strămutare forțată, cca 43,3 milioane sunt copii și mulți dintre ei râmân strămutați de-a lungul copilăriei, potrivit estimărilor publicate împreună cu Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF): „De mai bine de un deceniu, numărul copiilor forțați să-și părăsească casele a crescut într-un ritm alarmant, iar capacitatea noastră generală de răspuns rămâne slabă”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell.

Războiul din Ucraina a forțat peste două milioane de copii ucraineni să părăsească țara și a strămutat peste un milion de copii în interiorul Ucrainei. Din cei 43,3 milioane de copii strămutați forțat la sfârșitul anului 2022, aproape 60% (25,8 milioane) au fost strămutați în interior din cauza conflictelor și a violenței. Numărul copiilor refugiați și solicitanți de azil a atins, de asemenea, un maxim de 17,5 milioane, o cifră care nu include copiii strămutați în 2023, în special din cauza conflictului din Sudan; UNICEF estimează că peste 940.000 de copii au fost strămutați de conflict până în prezent. În plus, evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile din Pakistan și seceta din Cornul Africii, au dus la strămutarea a încă 12 milioane de copii în anul 2022. „Această creștere este în pas cu creșterea constantă a conflictelor, crizelor și dezastrelor climatice din întreaga lume; de asemenea, evidențiază răspunsul insuficient al multor guverne pentru a se asigura că fiecare copil refugiat și strămutat intern poate continua să învețe, să rămână sănătos și să se dezvolte la întregul lui potențial”, a subliniat doamna Russell.

Copiii strămutați și refugiați sunt adesea printre cei mai vulnerabili: mulți dintre ei nu au acces la educație și asistență medicală, nu beneficiază de vaccinări de rutină și nu au acces la protecție socială; pentru mulți copii, călătoriile devin din ce în ce mai lungi. Majoritatea copiilor strămuți în prezent își vor petrece întreaga copilărie în mișcare, deplasările induse de climă vor crește rapid, cu excepția cazului în care se iau măsuri urgente pentru a atenua încălzirea globală și pentru a pregăti comunitățile care trăiesc în primele linii ale crizei climatice.

Directorul UNICEF solicită „voință politică mai mare” pentru a aborda factorii deplasării și pentru a oferi soluții pe termen lung pentru copiii aflați în mișcare: „Un număr record de copii refugiați, migranți și strămutați – o populație globală care rivalizează cu cea din Algeria, Argentina sau chiar Spania – cere un răspuns pe măsură”, a spus doamna Russell. „Am văzut schimbări de durată atunci când guvernele investesc în mod corespunzător în incluziunea copiilor și familiilor strămutate; lucrând împreună, le putem asigura siguranța, sănătatea, învățarea și protecția”, a mai spus șeful UNICEF.

 

Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *