DEZVOLTAREA ECONOMIEI NAŢIONALE CU MOTORUL HIDROCARBURI
Dezvoltarea economiei naţionale a fost opţiunea numărul unu pentru Kazakhstan, care şi-a declarat târziu independenţa, în decembrie 1991 şi de 28 de ani, sub o conducere înţeleaptă şi fermă, ţara a reuşit o performanţă greu de egalat în lume. Un exemplu îl constituie producţia de ţiţei, care a atins un nivel record de 1,9 milioane de barili pe zi la începutul anului 2019, cu tendinţe constante de creştere. Astfel, timp de 10 ani şi-a mărit producţia de ţiţei cu 40%.
Fostul preşedinte, Nursultan Nazarbayev, a transformat fosta Republică Sovietică Kazakhstan în ţara cea mai dezvoltată din punct de vedere economic din Asia Centrală, prin valorificarea resurselor naturale uriaşe ale ţării ca motor al creşterii economice.
KazMunayGas, întreprindere de stat, dar şi Chevron, care este cel mai mare producător privat de petrol din Kazakhstan, cu interese în două din cele mai mari câmpuri de producţie a petrolului – Tengiz şi Karachaganak, alături de alţi mari producători mondiali importanţi, precum Exxon sau Shell, sunt implicaţi în dezvoltarea exploatării petrolului şi gazelor din această ţară de peste 25 de ani.
Deşi Republica Kazakhstan a făcut dovada că după o lovitură în plexul economiei iniţială în 2014, ca urmare a scăderii brutale a preţurilor petrolului şi a devalorizării monedei legate de sancţiunile ruseşti, PIB-ul Kazahstanului a crescut de la 1% în acel an la 4,1% în 2018. Experţii atribuie această creştere unei implicări mai mari în sectorul energetic, din care partea de petrol şi gaze reprezintă secţiunea proverbial. Realinierea politică a Kazakhstanului nu va avea un efect semnificativ, poate niciunul, asupra acestei traiectorii iniţiale prin creşterea producţiei sale de petrol şi gaze.
La nivelul actualei conduceri a statului se admite că petro-prosperitatea, 
bazată pe combustibili fosili, este un model economic, dar, în acelaşi timp, trebuie acceptat că este un model trecător. Ţările rebele, cum ar fi Venezuela, ne arată cum o dependenţă puternică de exporturile de petrol /gaze pot face o ţară susceptibilă la o capcană cu venituri medii. Resursele naturale au servit bine Kazahstanului – şi vor continua pentru cel puţin următoarele decenii, dar tranziţia globală de la combustibilii fosili va necesita o evoluţie aparte faţă de modelul economic istoric.
Şi asa, Kazahstanul începe să inoveze. Ţara emulează în mod activ modelele de diversificare economică din statele Golfului, cum ar fi Emiratele Arabe Unite şi Oman, adăugând valoare prin dezvoltarea transportului, turismului, agriculturii, industriei prelucrătoare, a înaltelor tehnologii şi a finanţelor. Kazahstanul a lansat Centrul International de Finanţare Astana (AIFC) în iulie 2018, creând o punte financiară de ultimă oră între pieţele europene şi asiatice.
Sectorul construcţiilor din Kazahstan, axat pe transporturi şi infrastructură, va avea o creştere pozitivă în următorii cinci ani, ajutat de investiţiile chineze şi de îmbunătăţirea generală a economiei Kazahstanului. Guvernul kazakh are intenţia de a investi 4 miliarde de dolari în modernizarea serviciilor de transport pe căi ferate, dar şi pe autostrăzi şi aeroporturi noi. In plus, Kazakhstanul a înregistrat o creştere a exporturilor sale agricole cu 12,9% ianuarie-februarie a acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, majoritatea fiind produse deja prelucrate.
De asemenea, ţara trece printr-un program ambiţios de privatizare care intră acum în a doua etapă. În prima fază, care a avut loc în perioada 2014-2015, s-au făcut privatizări în valoare de 135 milioane de dolari, ajungând în anul 2018 la privatizări de peste 300 milioane de dolari. În acest an se așteaptă să fie privatizate 23 de entităţi, inclusiv cele şapte companii mari din Kazahstan, printre care Samruk Kazyna Sovereign Fund of Wealth, Kazakhtelecom şi Air Astana, precum şi o parte din Kazatomprom.
Kazahstanul este, de asemenea, un partener major al BRI. În anul 2015, Nur-Sultan (fosta Astana) și-a aliniat strategia naţională de dezvoltare cu cea a Chinei, pentru a stimula comerţul kazakh, capacitatea industrială, energia şi tehnologia, o facilitate majoră pentru investitorii globali, care au investit în Kazakhstan sume în valoare de 161,7 miliarde de dolari, la nivelul anului 2018. Proiectul pilot „Bright Road” al Nur-Sultan, un plan masiv de infrastructură de 40 de miliarde de dolari, a fost forţa motrice a unei mari părţi din această investiţie. Au existat şi continuă să existe şi în zilele noastre contracte de 26 miliarde de dolari, începute în 2015 în legătură cu BRI.
Faţă de cele prezentate mai sus, este cert că această ţară a înţeles că evoluţia lumii moderne trebuie să se facă după dictonul “dezvoltare prin diversificare”!
Prof.univ.dr. Florentin SCALEŢCHI