Federația Europeană a Jurnaliștilor (EFJ) s-a alăturat organizațiilor partenere ale Media Freedom Rapid Response (MFRR) pentru a trage alarma cu privire la două proiecte de lege a presei, prezentate de guvernul sârb, pentru nerespectarea standardelor internaționale privind libertatea de exprimare. Dacă ar fi adoptate, acestea ar reprezenta un pas regresiv, cu implicații ample pentru libertatea și pluralismul presei. MFRR solicită guvernului sârb să retragă modificările adăugate în ultimele proiecte și să asigure conformitatea cu Strategia media convenită anterior.
Ultimele versiuni ale Legii informației publice și mass-media și ale Legii mass-media electronice, elaborate de Ministerul Informațiilor și Telecomunicațiilor, propun un cadru care să blocheze reforma Organismului de Reglementare în Mass-media Electronică (REM) și să deschidă calea pentru revenirea la proprietatea deplină a statului asupra mass-media private, inclusiv Telekom Srbjia. MFRR este îngrijorat de faptul că modificările propuse nu sunt conforme cu standardele internaționale și europene privind libertatea presei și libertatea de exprimare și diferă radical de obiectivele Strategiei mass-media adoptată de Guvernul Serbiei în 2020.
În primul rând, proiectul Legii cu privire la mass-media electronică nu prevede alegerea de noi membri ai Consiliului REM după adoptarea noii legi, în ciuda faptului că proiectul prevede criterii cu totul noi pentru alegerea acestora. REM s-a confruntat cu critici atât interne, cât și internaționale, inclusiv din partea MFRR, pentru lipsa de independență și procesele decizionale motivate politic. Au existat, de asemenea, critici pe scară largă cu privire la modul în care sunt numiți membrii REM.
De asemenea, au fost ignorate modificările propuse care ar obliga Consiliul REM să adopte Codul Muncii – o schimbare care ar reglementa mai bine etica membrilor săi. Dacă ar fi adoptată, această propunere ar consolida controlul politic asupra REM și ar bloca reformele atât de necesare pentru a consolida independența autorității de reglementare, potrivit europeanjournalists.org.
Modificări de lege controversate, introduse fără consultare
În al doilea rând, noua propunere a Legii informației publice și mass-media nu reușește să stabilească prevederi legale care să asigure că toate mass-media trebuie să îndeplinească standarde etice pentru a primi finanțare publică de co-finanțare. „Ne temem că acest lucru va dezavantaja mass-media care respectă standardele profesionale și va încuraja în continuare difuzarea dezinformării și a retoricii violente în peisajul media sârb. Această modificare a fost inclusă în mod controversat în ultimul moment de către guvern și nu a fost discutată într-un grup de lucru mai larg, care cuprinde membri ai societății civile și ai comunității jurnalistice”, arată semnatarii apelului.
În al treilea rând, guvernul a inclus, de asemenea, în ambele proiecte de lege o prevedere identică ce ar facilita în esență revenirea la co-proprietatea de stat a mass-media private din Serbia. Dacă legea va fi adoptată, MFRR atrage atenția că va consolida și mai mult controlul guvernului asupra Telekom Srbija și va reprezenta o nouă formă dăunătoare de captare a mass-media într-o țară candidată la UE, care se confruntă deja cu cea mai mare criză pentru jurnalismul independent din ultimii ani.
În cele din urmă, MFRR evidențiază că noile propuneri se abat radical de la Strategia Media, un model de referință dezvoltat după o consultare pe scară largă cu comunitatea jurnalistică, pe care guvernul Serbiei a susținut-o ca dovadă a angajamentului său pentru reforma pozitivă a peisajului media. Această nouă abordare subminează, de asemenea, ani de muncă depusă de asociațiile de jurnaliști și grupurile de lucru pentru a modela legile și a le aduce mai aproape de acquis-ul UE și de alte standarde europene.
„Organizațiile noastre avertizează că, dacă ar fi adoptate, noile legi ar submina încrederea națională și internațională în Strategia Media și ar pune întrebări serioase pentru angajamentul guvernului de a îmbunătăți libertatea și pluralismul presei, ca parte a potențialei sale aderări la Uniunea Europeană. În loc să inițieze pași pozitivi în această direcție, ultimul an a fost marcat de pași înapoi, așa cum au remarcat multe dintre organizațiile noastre în urma unei vizite la Belgrad și în cel mai recent raport al Parlamentului European”.
Semnează ARTICLE 19 Europe, European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF), European Federation of Journalists (EFJ), Free Press Unlimited (FPU),
International Press Institute (IPI), OBC Transeuropa. (redacția UZPR)
Foto: Gerd Altmann/Pixabay