Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, împreună cu alți înalți oficiali, doresc modificarea obiectivelor Băncii Mondiale (BM) pentru a o transforma într-un lider al luptei împotriva schimbărilor climatice, dar, deși SUA și mulți parteneri europeni vor această transformare, nu sunt dispuși să suporte costurile politicii promovate de ei pentru combaterea schimbărilor climatice (https://cursdeguvernare.ro/diviziuni-in-banca-mondiala-cum-poate-fi-finantata-combaterea-schimbarilor-climatice-fara-bani.html, postat pe 17 aprilie 2023): ca urmare, oficialii americani au propus un plan de transformare a BM, care a fost intens discutat în cadrul reuniunii anuale de primăvară de la Washington de la jum[tatea lunii aprilie 2023 – planul constă în extinderea considerabilă a abordărilor pentru ca BM să se concentreze mai mult pe criza datoriilor suverane, insecuritatea alimentară și schimbările climatice; abordarea schimbărilor climatice presupune tranziția sistemelor energetice, producția de automobile electrice, utilizarea de resurse regenerabile în industrie, iar autoritățile de pretutindeni nu își permit noi cheltuieli publice masive în 2023.
Unii dintre experții Băncii Mondiale se îndoiesc că reorientarea planificată poate avea șanse de reușită dacă principalii acționari, precum SUA și UE nu vor face o infuzie puternică de capital – și vor lăsa angajații BM debusolați între a se focusa asupra climei sau să-și îndeplinească mandatul tradițional al Băncii Mondiale, de eradicare a sărăciei.
Cheltuieli totale de 2.400 miliarde pe an până în 2030
„Discuțiile despre extinderea portofoliului fără o infuzie suplimentară de resurse – nu vor putea schimba ceva, nu vor trimite un semnal suficient de puternic angajaților și, mai important, nu vor trimite un semnal suficient de puternic țărilor în curs de dezvoltare”, spune Jonathan Walters, fost director pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord la BM. Dezbaterea asupra viitorului BM ilustrează modul în care chiar și guvernele care văd schimbările climatice ca pe o amenințare existențială a Omenirii sunt reticente în a plăti acest preț colosal al confruntării cu multiple riscuri. Cea mai mare parte a strategiei de reformă pe care o propun oficialii se bazează pe obligarea BM – o instituție financiară internațională cu o istorie de aproape 80 de ani și cu operațiuni care se întind pe tot globul – să realoce mai mult din resursele sale financiare existente.
Comitetul de dezvoltare al BM a spus că „aceasta singură nu are resurse suficiente pentru a satisface nevoile vaste ale țărilor sărace”, chiar și cu unele resurse interne și private mai mari. Comitetul a convenit că BM, care, în anul anul fiscal 2022 a acordat finanțări de 115 miliarde de dolari, în principal pentru dezvoltare, trebuie să-și dubleze atenția asupra eradicării sărăciei, abordând simultan schimbările climatice prin promovarea resurselor regenerabile pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Abordarea luptei împotriva schimbărilor climatice, pe lângă misiunea de relansare economică și combatere a sărăciei, necesită cheltuieli totale anuale suplimentare de 2,4 trilioane de dolari (2.400 de miliarde), de către toate țările și instituțiile internaționale, până în 2030, au estimat specialiștii BM. „Semnalul puternic al sprijinului acționarilor, asociat cu o majorare de capital ar putea permite BM să meargă mai departe”, a spus Comitetul de dezvoltare, adăugând că orice nouă infuzie de bani ar trebui să fie însoțită de eforturile de reformă pe care SUA și țările europene le-au impulsionat: aceste modificări includ ajustarea ratei capitalului propriu de împrumut al băncii – care poate extinde capacitatea de finanțare, precum și sporirea garanțiilor pentru investitorii privați împotriva riscului politic. BM trebuie să se concentreze mai mult pe vulnerabilitatea populațiilor atunci când evaluează posibilele proiecte, mai degrabă decât să grupeze clienții săi în categorii de venituri. Țările cu venituri medii, țările în curs de dezvoltare, unde trăiește majoritatea populației din lume, sub limita sărăciei, nu pot să mai acceseze împrumuturi la dobânzi sub nivelul pieței. Janet Yellen a cerut ca BM să facă mai mult cu ceea ce posedă, să-și modernizeze operațiunile și să folosească mai creativ modelele existente pentru a atrage finanțare din sectorul privat și de la filantropi. Ajay Banga, alesul președintelui Joe Biden pentru a conduce BM, a spus că „nu sunt în acest joc pentru a măsura dimensiunea Băncii Mondiale, ci, pentru a face viața nepotului meu mai bună…”.
Oficialii Trezoreriei SUA și ai Casei Albe au spus că BM ar putea avea nevoie în cele din urmă de un alt aport de capital de la țările membre, dar că SUA nu pot pur și simplu să aducă mai mulți bani, mai ales având în vedere preocupările legate de datorii și deficitul bugetar. „Banii magici ar fi grozavi, dar, nu trăim într-o lume în care există bani magici și nu este vorba doar de majorarea de capital. BM trebuie să integreze impactul schimbărilor climatice, ținând cont de condițiile meteo, schimbarea cantității de precipitații” și alți factori de mediu, a spus un specialist familiarizat cu gândirea administrației Biden, care a cerut să rămână anonim pentru că a vorbit sincer despre acest subiect sensibil…
BM a fost deseori acuzată că are o aversiune prea mare față de risc, descurajând efectiv investițiile din sectorul privat. Creșterea BM fără a repara modul în care funcționează nu ar face decât să adâncească această problemă, susțin criticii săi. O nouă infuzie de capital ar necesita probabil creșterea acțiunilor cu drept de vot ale Chinei, un rival geopolitic al SUA, care acordă credite prin intermediul altor bănci internaționale și fonduri de investiții…
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Foto: pixabay.com